Un atac fără precedent asupra patrimoniului cultural al României a fost denunțat în cadrul procesului de la Assen, Țările de Jos. Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a prezentat o declarație dură, subliniind gravitatea furtului unor artefacte de o importanță excepțională: Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice regale din AUR. Documentul a fost publicat și pe pagina de Facebook a instituției.
Reprezentanții MNIR au atras atenția asupra faptului că nu a fost vorba doar despre un jaf, ci despre un atac direct la adresa memoriei colective și a identității naționale. „Aceste piese nu sunt simple bunuri materiale. Ele sunt bunuri de patrimoniu de importanță excepţională, clasate în Tezaur, iar valoarea lor documentară, artistică şi simbolică depăşeşte frontierele unui singur stat. Ele aparţin memoriei culturale a României, dar şi patrimoniului cultural al umanităţii”, au transmis reprezentanții muzeului. Furtul a provocat o traumă profundă în societate, a adăugat muzeul.
O rană adâncă pentru memorie
Coiful de la Coțofenești, un simbol al originilor istorice pentru generații întregi, a fost perceput ca o pierdere tragică. Dispariția sa a fost resimțită ca o rană adusă memoriei colective, conform declarației MNIR. Milioane de cetățeni români au trăit șocul, revolta, umilința și sentimentul că o parte din trecutul lor a fost furată cu forță.
Muzeul a subliniat efortul colectiv depus de generații de specialiști pentru a proteja aceste artefacte. „În spatele fiecărui obiect se află zeci de ani de răspundere publică, de muncă științifică și de efort instituțional. Atunci când asemenea piese sunt furate prin violență, nu este afectat doar materialul din care sunt făcute, ci este lovită însăși misiunea unei instituții publice chemate să apere patrimoniul comun”, se arată în declarație.
Consecințe dincolo de granițele muzeului
Furtul a slăbit încrederea în cooperarea culturală internațională, afectând expozițiile și schimburile culturale. MNIR a subliniat consecințele grave asupra relațiilor culturale, generând teamă și suspiciune. A fost un eveniment perceput ca o umilință națională, alimentând tensiuni și sentimente anti-europene.
MNIR și-a exprimat încrederea că autoritățile române vor continua eforturile pentru recuperarea și diminuarea efectelor acestui incident. „Gravitatea excepţională a faptelor rezultă şi din natura obiectelor vizate. Asemenea obiecte nu pot fi înlocuite! Ele poartă în sine informaţie istorică irepetabilă, semnificaţie identitară şi o valoare simbolică pe care nicio sumă de bani nu o poate reconstitui”, au mai transmis reprezentanții muzeului.
Procesul celor trei bărbați acuzați de furt a început marți în Țările de Jos. Cei trei, identificați ca Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani), sunt urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului. Autoritățile olandeze au recuperat coiful și două brățări, dar a treia brățară rămâne de negăsit.
