ULTIMA ORA
Sănătate

Musca digitală: Creier uman simulat? Cât de aproape suntem?

Cristian Marinescu

Un startup din Silicon Valley a reușit să simuleze funcționarea creierului unei muște într-un sistem digital, conectându-l la un corp virtual. Experimentul, deși limitat la complexitatea unei insecte, deschide noi perspective în domeniul neuroștiinței și inteligenței artificiale. Rezultatele sunt privite cu prudență de specialiști, dar marchează un pas important în direcția simulării modelelor biologice.

O „muscă digitală” cu reacții automate

Proiectul nu presupune o replicare completă a creierului, ci recrearea conexiunilor neuronale într-un model digital. Spre deosebire de inteligența artificială clasică, bazată pe antrenarea cu date, această abordare pornește de la structura biologică reală a creierului. Corpul virtual al muștei digitale poate reacționa la mediul digital.

Reacțiile publicului au fost intense, unele titluri sugerând „nemurirea digitală”, interpretări care exagerează rezultatele. Creierul unei muște de fructe conține aproximativ 140.000 de neuroni, comparativ cu cei 86 de miliarde din creierul uman. Diferența de scară face extrem de dificilă simularea creierului uman la nivelul actual de detaliu.

Provocări și perspective

Specialiștii subliniază că nu înțelegem pe deplin modul în care conexiunile neuronale generează gânduri și comportamente. Simularea completă a creierului uman ar necesita resurse tehnologice considerabile. Este important de menționat că, în prezent, nu se poate vorbi despre conștiință în cazul acestei „muște digitale”.

Sistemul digital reacționează la stimuli, dar acest lucru nu înseamnă că „simte” ceva. Este o simulare a proceselor biologice, nu apariția unei conștiințe. Experimentul demonstrează capacitatea unui model inspirat dintr-un creier real de a funcționa într-un mediu digital, generând reacții autonome.

Aplicații practice și direcții de cercetare

Startup-ul Eon Systems sugerează utilizarea acestor modele pentru testarea medicamentelor sau simularea unor boli neurologice. Cercetătorii dezvoltă modele computaționale bazate pe connectome, unele incluzând zeci de milioane de conexiuni neuronale. „Musca digitală” este un sistem simplu, comparativ cu creierul uman.

În prezent, cercetătorii explorează modul în care structura biologică dictează comportamentul. Această abordare reprezintă o direcție importantă în neuroștiință și inteligența artificială.