Bruxelles-ul propune măsuri urgente pentru a atenua criza energetică, ca răspuns la efectele conflictului din Iran. Printre acestea se numără încurajarea muncii la distanță pentru angajați și subvenționarea transportului public, informează surse apropiate Comisiei Europene. Totodată, se cere o mai mare transparență a tarifelor la energia electrică.
Un plan cu multiple fațete
Comisia Europeană evaluează un plan care include recomandări pentru statele membre, acestea putând fi aplicate voluntar. Una dintre măsuri vizează sprijinirea financiară a gospodăriilor vulnerabile, prin subvenționarea facturilor la electricitate, total sau parțial. O altă propunere se referă la reducerea, de asemenea totală sau parțială, a taxelor pentru energia electrică pentru anumite categorii.
Pe lângă măsurile imediate, Bruxelles-ul intenționează să promoveze tranziția energetică pe termen lung. Executivul european consideră că aceasta este singura cale pentru a asigura suveranitatea energetică și a diminua vulnerabilitatea față de evenimente externe, precum războiul din Orientul Mijlociu. Se ia în calcul și închiderea clădirilor publice acolo unde este posibil. Statele și administrațiile regionale ar putea să suporte până la 50% din costurile suplimentare la carburanți și îngrășăminte în sectorul primar.
Efectele conflictului și implicațiile
Criza energetică actuală este amplificată de închiderea Strâmtorii Ormuz, o rută vitală pentru transportul de petrol și gaze naturale lichefiate. Această închidere are un impact major asupra livrărilor globale de energie, cu consecințe directe în creșterea prețurilor. Aeroporturile au tras un semnal de alarmă, avertizând asupra posibilității unui deficit de kerosen în următoarele săptămâni.
Într-o întâlnire recentă, Comisia Europeană a luat în considerare două scenarii principale. În cazul în care se ajunge la un armistițiu între Statele Unite ale Americii și Iran, și Strâmtoarea Ormuz este redeschisă, fluxurile de petrol și gaze ar putea reveni la normal în câteva luni. Dar dacă tensiunile continuă, se estimează că piețele energetice vor fi confruntate cu un șoc de aprovizionare prelungit și majorări semnificative de prețuri, cu efecte severe asupra lanțurilor de aprovizionare din industrie.
Scăderi record în producția de petrol
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a raportat cea mai mare scădere a producției mondiale de petrol din istorie, în luna martie. Producția a scăzut cu 10,1 milioane de barili pe zi, ajungând la 97 de milioane de barili zilnic. AIE estimează că pierderile vor continua să crească și în aprilie.
Directorul AIE, Fatih Birol, a declarat că luna aprilie ar putea fi mai dificilă decât martie pentru sectorul energetic. Acesta a subliniat că actuala criză energetică este „cea mai semnificativă din istorie” și afectează nu doar petrolul și gazele naturale, ci și alte resurse esențiale.
