În contextul actualizării reglementărilor pentru siguranța rutieră, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a emis ordinul MTI 1.901/2025, care vizează modificarea anexei unui ordin din 2012 și introducerea unor noi linii directoare privind siguranța rutieră. Acest ordin are ca scop transpunerea prevederilor europene în materie și se aplică întregii rețele rutiere, incluzând autostrăzile, drumurile naționale și județene, precum și arterele urbane majore, pentru a reduce numărul de decese și răniri grave cauzate de accidentele rutiere.

Pentru drumurile aflate în faza de proiectare, primul mecanism aplicat este evaluarea de impact asupra siguranței rutiere, realizată ca parte integrantă a studiului de prefezabilitate. Acest proces analizează impactul alternativelor propuse asupra siguranței, compară opțiunile și se finalizează cu un raport care trebuie să indice considerentele de siguranță rutieră ce au contribuit la alegerea soluției finale. Ulterior, pe parcursul dezvoltării proiectului, trebuie efectuat auditul de siguranță rutieră, care se realizează în mod obligatoriu în patru etape: studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și detaliile de execuție, etapa anterioară recepției la terminarea lucrărilor și etapa imediat următoare dării în exploatare a drumului respectiv.

În faza de exploatare, gestionarea siguranței se realizează prin inspecții regulate și specifice, care se vor efectua obligatoriu pe drumurile publice o dată la trei ani. Aceste inspecții se axează pe elemente precum vizibilitatea, coerența iluminatului și a marcajelor rutiere, rugozitatea părții carosabile și facilitățile destinate pietonilor și bicicliștilor. Toate aceste proceduri sunt susținute de evaluarea siguranței rețelei rutiere, pe care Autoritatea Rutieră Română o actualizează cel puțin o dată la cinci ani, clasificând tronsoanele de drum în funcție de nivelul lor de siguranță.

Pentru organizarea acestor activități, Autoritatea Rutieră Română va derula programe de formare profesională, incluzând aspecte legate de utilizatorii vulnerabili, iar auditorii vor fi obligați să participe la cursuri de perfecționare o dată la doi ani. Prin aceste măsuri, se urmărește reducerea numărului de accidente rutiere și îmbunătățirea siguranței infrastructurii din România, aliniindu-se astfel la standardele europene de siguranță rutieră. În concluzie, actualizarea reglementărilor și implementarea noilor măsuri de siguranță rutieră reprezintă un pas important spre o infrastructură mai sigură și o reducere a victimelor accidentelor rutiere, aspecte esențiale pentru o societate mai sigură și mai conștientă de importanța siguranței rutiere.