Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, motivând această decizie prin abuzurile legislative și măsurile de austeritate adoptate prin angajarea răspunderii, fără dezbatere, consultări sau vot parlamentar. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că unul dintre proiectele de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea face parte dintr-un act de terorism legislativ fără precedent în Europa democratică, comparabil doar cu practici autoritare.

Cele patru moțiuni de cenzură au fost prezentate în Parlament și urmează să fie dezbătute și supuse votului pe 7 septembrie. AUR a motivat depunerea moțiunilor prin faptul că programul impus prin angajarea răspunderii nu a fost votat de români la alegeri și nici aprobat de Parlament la momentul învestirii. În locul unei dezbateri transparente, puterea actuală a preferat să își aroge dreptul de a dicta legi după bunul plac, sfidând logica democratică și separația puterilor în stat.

Moțiunile de cenzură depuse de AUR vizează domeniile în care guvernul lovește cel mai grav, respectiv economia, companiile de stat, instituțiile autonome și sănătatea. Potrivit art. 114 din Constituție, dacă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege va fi depusă o moțiune de cenzură, care va fi adoptată de Parlament, Guvernul va fi considerat demis. În cazul în care nu a fost depusă în acest termen sau adoptată o moțiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, va fi considerat adoptat.

În contextul actual, decizia AUR de a depune moțiuni de cenzură reflectă preocuparea pentru respectarea principiilor democratice și a separației puterilor în stat. Reacția Parlamentului și a Guvernului față de aceste moțiuni va arăta clar dacă există o preocupare reală pentru dialog și colaborare în interesul public sau dacă se va continua pe calea unor decizii unilaterale. Pe măsură ce situația evoluează, urmărirea evenimentelor și a reacțiilor actorilor politici va oferi o imagine mai clară asupra direcției în care se va îndrepta politica românească.