Republica Moldova demonstrează încă o dată că este cu un pas înaintea României în privința măsurilor pentru asigurarea corectitudinii și transparenței alegerilor.

De exemplu, Chișinăul a fost primul oraș din regiune care a implementat o soluție informatică pentru monitorizarea continuă a prezenței la vot și a rezultatelor electorale, o inițiativă pe care Bucureștiul a adoptat-o abia anul trecut.

În contextul ultimelor alegeri parlamentare din Moldova, a fost remarcat un aspect aparent minor, dar important – modul în care sunt construite cabinele de vot.

În România, aceste cabina seamănă cu cele folosite acum peste trei decenii: o perdea care acoperă trei părți ale unei construcții rigide, conform legii — „Alegătorii votează separat, în cabine închise…”.

În schimb, Moldova a ales un alt model: cabine de vot deschise, care păstrează secretul votului. Modul de realizare este detaliat clar în instrucțiunile elaborate de Comisia Electorală Centrală, inclusiv cu diagrame.

Potrivit acestor instrucțiuni, o cabina de vot este definită astfel: o structură pliabilă, realizată din plastic sau carton solid, de culoare albă, având formă de cub dreptunghiular înalt de 1,7 metri. Partea inferioară este un corp închis pe toate cele patru laturi, cu o suprafață în partea de sus – soclul — care servește ca masă pentru buletinul de vot și pentru aplicarea ștampilei „Votat”. Partea superioară constă doar din pereți laterali și un perete din spate, continuare a corpului de bază, astfel încât soclul rămâne liber.

Instrucțiunile menționează că aceste cabine deschise trebuie plasate în secția de votare astfel încât să garanteze confidențialitatea alegerii — aproape de un perete, pentru ca nimeni să nu poată vedea cum votează alegătorul.

Dacă acum 35 de ani diferența între o cabină de vot închisă și una deschisă era nesemnificativă, odată cu avansarea tehnologiei, această diferență a devenit extrem de importantă. Într-o cabină închisă, pe lângă exercitarea dreptului de vot, pot avea loc și alte activități, precum fotografierea buletinului de vot după ștampilare. Aceasta din urmă, fiind ilegală atât în Moldova, cât și în România, poate deveni o metodă puternică de control al rezultatului votului.



Sursa articol