ULTIMA ORA
Politică

Moldova: 35 de ani de independență, o istorie marcată

Cristian Marinescu

Conform G4Media: Evoluția Republicii Moldova prin ochii unui jurnalist

O incursiune jurnalistică în Republica Moldova, începută în august 1995, dezvăluie o țară în continuă transformare, marcată de provocări economice, politice și influențe externe, dar și de un parcurs ascendent spre integrarea europeană. Primele impresii consemnate la traversarea sudului țării, prin punctul de trecere Oancea – Cahul, indicau o prezență preponderent rusească în inscripțiile din localități precum Vulcănești.

Primii ani post-sovietici și provocările identitare

În 1996, jurnalistul a acoperit alegerile prezidențiale, fiind martor la complexitatea peisajului politic dominat de nume precum Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Andrei Sangheli, Vladimir Voronin și Valeriu Matei. Perioada a fost caracterizată de o sărăcie profundă, salarii și pensii neplătite sau acordate în natură, și de o limbă română alterată de influența rusă, denumită „limba moldovenească”. O vizită în Transnistria, la Tiraspol, a relevat conservarea fidelă a modelului sovietic, cu Grigore Mărăcuță în prim-planul regiunii separatiste sprijinite de Federația Rusă. Prietenia cu Alexandru „Sandu” Canțîr, corespondentul BBC la Chișinău, a marcat o legătură profesională și personală importantă.

Dezvoltarea presei și provocările politice

Anii următori au adus participări la alegeri parlamentare, vizite oficiale, inclusiv cea a președintelui Ungariei, Arpad Goncz, și lansarea biroului BBC la Chișinău, unde a fost angajată Liliana Vițu, ulterior președinta Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Au fost documentate mărturii ale supraviețuitorilor Holocaustului, expunând atrocitățile comise de militarii români, dar și acte de eroism. Perioada a fost marcată de schimbări politice majore, culminând cu victoria Partidului Comuniștilor (PCRM) și alegerea lui Vladimir Voronin ca președinte. Remitențele din străinătate au început să atenueze sărăcia, contribuind semnificativ la PIB. Totodată, postul BBC și-a extins activitatea, inaugurând o frecvență FM proprie și o emisiune zilnică dedicată Republicii Moldova. Vizitele în Transnistria au scos în evidență tensiunile generate de blocada tranzitului de mărfuri și influența Moscovei asupra deciziilor politice.

Orientarea pro-europeană și consolidarea democratică

Adoptarea României la Uniunea Europeană a coincis cu o creștere a audienței BBC în Republica Moldova, facilitată de noua frecvență FM. Alegerile locale și vizitele în regiuni precum Găgăuzia și Taraclia au oferit perspective asupra diversității socio-culturale și a provocărilor specifice. Închiderea redacției române BBC World Service și a biroului de la Chișinău a marcat un punct de cotitură, dar activitatea jurnalistică independentă a continuat prin alte canale. Perioada de sub regimul Voronin a fost caracterizată de o „românofobie galopantă” și arestări aberante. Ulterior, revoluția din 7 aprilie 2009 a deschis calea către o atmosferă politică mai deschisă, cu un nou guvern de coaliție condus de Vladimir Filat.

Proiecte educaționale și sprijin internațional

Continuând activitatea jurnalistică, au fost proiectate cursuri de reportaj radio și jurnalism online, finanțate de Fundația Konrad Adenauer și susținute de Școala de Studii Avansate în Jurnalism (SSAJ), devenită ulterior Școala de Jurnalism din Moldova. Întâlnirile cu foștii colegi de la BBC și cu figuri marcante ale societății civile au subliniat legăturile profesionale și prieteniile durabile. O vizită în Găgăuzia în 2016 a relevat loialitatea unei părți a populației față de Rusia, în ciuda eforturilor de integrare europeană. La începutul anului 2024, decizia Consiliului European de a aproba începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova a consolidat orientarea pro-europeană a țării, confirmată de atmosfera din Chișinău, marcată de prezența artiștilor stradali și un aer european. Finalul anului 2024 a adus alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrarea europeană, cu o victorie a Maiei Sandu, susținută puternic de diaspora, în fața candidatului pro-rus. Acest rezultat a reprezentat o înfrângere pentru Kremlin și a confirmat angajamentul Republicii Moldova pe calea europeană.

Sursa: G4Media