Inovațiile tehnologice din domeniul inteligenței artificiale (AI) au făcut posibile recrearea digitală a persoanei după deces, utilizând avatare, voci și imagini generice. Aceasta schimbă modul în care identitatea digitală a celor dispăruți poate fi gestionată și exploatată, în condițiile în care legislația nu ține pasul cu dezvoltările rapide. Ca urmare, protecția identității digitale post-mortem devine o preocupare tot mai relevantă pentru toți utilizatorii de internet.

Progrese recente în tehnologia AI pentru recrearea identității digitale

Companiile dezvoltă platforme care creează avatare AI bazate pe scurte clipuri video, oferindu-le utilizatorilor posibilitatea de a avea un „tu digital” ce poate comunica cu apropiații chiar și după moarte. Acest concept, cunoscut ca „deadbots”, permite reapariția virtuală a persoanei în contexte diverse, de la conversații simple până la implicații legale sau comerciale. Utilizarea postumă a chipului și vocii devine astfel tot mai accesibilă și mai răspândită, iar cazul utilizării mesajelor generate pentru instanță sau campanii umanitare a atras atenția publicului și autorităților.

De ce este necesară o protecție legală a identității digitale după moarte

Pe măsură ce aceste tehnologii devin uzuale, preocupările legale și etice cresc. Mulți se întreabă dacă doresc ca imaginea, vocea sau alte date personale să fie utilizate ulterior, sau dacă doresc să păstreze controlul asupra modului în care acestea sunt folosite. Specialiști precum Sarah Chavez subliniază că planificarea moștenirii digitale trebuie să includă acum și aspecte legate de AI și recreare virtuală. O gestionare clară a preferințelor devine astfel esențială pentru evitarea abuzurilor sau a utilizărilor neautorizate.

Modalități de a proteja identitatea digitală după deces

Pentru a-și proteja imaginea și datele personale în fața avansurilor din domeniul AI, experții recomandă inclusiv înțelegeri în testament. Acestea pot prevedea:

– Interzicerea utilizării imaginii sau vocii în aplicații AI.
– Limitarea accesului la arhive digitale și platforme de social media.
– Desemnarea unei persoane de încredere pentru gestionarea moștenirii digitale.
– Stabilirea condițiilor în care poate fi folosită identitatea digitală (ex., scop memorial sau pentru cercetare restrictive).

Mulți aleg aceste măsuri din motive juridice și etice, pentru a evita ca imaginea lor să fie folosită fără consimțământul lor sau să fie „reînviată” într-un mod necontrolat.

Concluzie

Tehnologia AI pentru recrearea identității digitale post-mortem evoluează rapid, iar legislația încă trebuie adaptată. Este important ca fiecare persoană să se informeze continuu și să ia măsuri pentru protejarea datelor și imaginii proprii după deces, în condițiile unui peisaj tehnologic în continuă schimbare.