Metrorex majorează prețul călătoriilor cu metroul cu 50% de la 1 mai, în contextul în care trenurile noi zac în depouri și transportul de suprafață se confruntă cu probleme financiare. Această scumpire vine în condițiile unei posibile crize a combustibililor, punând presiune pe bugetele călătorilor care se bazează pe transportul public.

Scumpire fără îmbunătățiri

Prețul unei călătorii va crește de la 5 la 7 lei, o majorare de 40%. Cu toate acestea, nu sunt anunțate îmbunătățiri semnificative ale serviciilor. Investițiile costisitoare, cum ar fi trenurile Alstom Metropolis, în valoare de peste 100 de milioane de euro, nu sunt funcționale.

Garniturile, proiectate pentru operare automată, au fost modificate. Aceste modificări au dus la probleme tehnice și erori de software. Astfel, pasagerii vor plăti mai mult pentru un serviciu care nu s-a îmbunătățit.

Bucureștiul, mai scump decât alte capitale

Comparativ cu alte capitale din regiune, Bucureștiul devine o destinație scumpă pentru călătoriile cu metroul. O călătorie de 7 lei, echivalentul a aproximativ 1,37 euro, depășește prețurile din orașe precum Sofia, Budapesta, Varșovia sau Praga. Aici, tarifele sunt mult mai reduse, iar calitatea metroului este comparabilă.

Sofia oferă o călătorie la aproximativ 0,80 euro, Budapesta la 0,75 euro, iar Praga la 1,2 euro. Chiar și Varșovia, cu un sistem modernizat, are prețuri mai mici. Metrorex taxează transportul subteran la un nivel apropiat de orașe din vestul Europei, fără a oferi aceleași standarde de eficiență.

Ultima majorare semnificativă a avut loc la începutul anului 2023, când tarifele au crescut cu 45%, de la 3 la 5 lei. Astfel, în mai puțin de doi ani, costul unei călătorii s-a dublat.

Aerul toxic și senzorii lipsă

Bucureștenii nu doar că vor plăti mai mult pentru călătorie, dar este posibil să respire și particule toxice în subteran. Măsurătorile efectuate anul trecut arată că aerul de pe peroane depășește limitele. Oficialii nu au monitorizat situația.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a promis că va colabora cu Ministerul Transporturilor pentru a instala senzori de aer în subteran, dar nu s-a întâmplat nimic. Prin urmare, pasagerii își vor continua călătoriile, expuși la riscurile poluării.