Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), o organizație regională activă în mai multe județe din estul României, a lansat un apel oficial către președintele țării, premier și ministrul Apărării, precum și către membrii Consiliului Suprem de Apărare a Patriei, solicitând măsuri urgente pentru întărirea apărării în regiunea Moldova și pentru adoptarea unei strategii echilibrate la nivel național.

Într-un document oficial, MDM subliniază ceea ce consideră a fi o „neglijare strategică” a Moldovei din partea centralului de la București, evidențiind diferențele între declarațiile oficiale despre siguranța țării și realitatea militară și economică din teren.

Organizația critică dur conceptul „Porții Focșanilor” ca fiind o strategie depășită și inacceptabilă. Aceasta consideră că această abordare implică, în esență, renunțarea temporară la o parte importantă a teritoriului național, și anume regiunea Moldova. MDM afirmă că această strategie, gândită într-o perspectivă centralistă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, nu mai are loc în condițiile actuale și subliniază că statul român trebuie să trateze toate regiunile și cetățenii în mod egal.

„Un stat cu cetățeni egali nu își poate ierarhiza regiunile după interesele centrale”, se precizează în document.

De asemenea, organizația consideră că România ar trebui să își asume apărarea de pe Nistru, susținând Republica Moldova, și să continue sprijinul pentru Ucraina, fiind investiții inteligente și onorabile pentru securitatea proprie.

MDM avertizează asupra limitărilor în capacitatea de apărare a Moldovei, remarcând lipsa unor exerciții militare majore ale armatei române în zonă (cu excepția unui poligon din apropierea Galațiului), absența unor comandamente și baze NATO, precum și prezența redusă a unităților industriale strategice și incertitudinile legate de construcția Autostrăzii A8, care leagă Ungheni de Iași și Târgu Mureș.

„Toate aceste aspecte contribuie la consolidarea percepției că Moldova reprezintă o componentă mai puțin valoroasă a statului român și, ca atare, mai puțin protejată, fiind sacrificabilă în cazul unei crize. Ideea că suntem tratați ca o regiune de elită, o „marcă de apărare”, este inacceptabilă”, conchide documentul.



Sursa articol