Ministrul sănătății avertizează asupra crizei echipamentelor medicale în spitale: lipsa de mentenanță și tehnologie modernă pot pune în pericol bilanțul sănătății publice

Criza echipamentelor medicale din instituțiile publice din România devine o problemă acută, iar autoritățile încearcă, în ultima perioadă, să găsească soluții pentru a asigura continuitatea și eficiența serviciilor medicale. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a tras un semnal de alarmă joi, subliniind faptul că multe spitale se confruntă cu un deficit de echipamente moderne, iar pe măsură ce tehnologia înaintată devine tot mai necesară în diagnistică și tratament, lipsa mentenanței și a unei strategii pe termen lung agravează situația.

Deficit cronic de echipamente moderne și probleme de mentenanță

În cadrul unei întâlniri organizate cu reprezentanți ai instituțiilor centrale, manageri de spitale și organizații de profil, ministrul a subliniat că „destul de des echipamentele existente nu mai pot fi folosite din lipsă de service, mentenanță sau planificare pe termen lung”. Pe fondul unei flote vechi, foarte mulți dintre specialiști se confruntă cu dificultăți severe în realizarea unor investigații corecte și rapide. De exemplu, tomografele, radiografiile și alte aparate de diagnostic sunt adesea nefuncționale din cauza lipsei pieselor de schimb sau a faptului că nu sunt suficiente resurse pentru reparații și întreținere.

Această situație nu afectează doar procesul de diagnostic, ci și rezultatele tratamentelor, punând în pericol sănătatea pacientului și crește timpul de așteptare. În condițiile în care pandemia de COVID-19 a evidențiat disperarea sistemului de sănătate românesc în fața unor provocări complexe, lipsa echipamentelor de înaltă precizie devine o problemă urgentă, ce necesită măsuri imediate.

Lacune în infrastructura medicală și planificarea pe termen lung

Potrivit oficialilor din domeniul sănătății, unul dintre principalele eșecuri ale sistemului este lipsa unui plan național de modernizare a infrastructurii medicale. În timp ce țările din Europa alocă fonduri semnificative pentru achiziții de echipamente de ultimă generație și mentenanță periodică, România întâmpină dificultăți în a menține echipamentele funcționale, chiar și pe termen scurt.

„Am avut o întâlnire aplicată cu reprezentanți ai instituțiilor centrale, ai managementului spitalelor publice și ai organizațiilor de profil, pentru a identifica soluții concrete care să asigure înlocuirea și întreținerea echipamentelor existente”, a declarat ministrul Rogobete. Cu toate acestea, evoluția rapidă a tehnologiei și necesitatea actualizării frecvente a aparaturii medicale necesită investiții consistente și o strategie clar definită, aspect care momentan lipsește.

În plus, lipsa unei distribuții echilibrate a resurselor între regiunile țării accentuează discrepanțele în asistența medicală. Spitalele din zonele rurale sunt adesea cele mai afectate, fiind echipate cu aparatură învechită sau chiar lipsă, ceea ce limitează accesul populației la servicii de calitate.

Perspective pentru viitor și nevoia de prioritizare

Reprezentanții Ministerului Sănătății au recunoscut că problema nu poate fi rezolvată peste noapte și necesită planuri pe termen lung, investiții și parteneriate cu sectorul privat. În mediul european, fondurile europene pentru digitalizare și modernizare a infrastructurii medicale reprezintă o oportunitate importantă, iar România este invitată să profite de aceste programe pentru a schimba radical abordarea.

Apariția noilor tehnologii, precum inteligența artificială și echipamentele de imagistică avansată, poate deveni un factor de diferențiere în calitatea serviciilor medicale oferite. Însă, în lipsa unui plan strategic, acestea riscă să rămână simple promisiuni, fără a avea un impact concret asupra sistemului de sănătate.

Cu toate acestea, oficialii speră ca, prin măsuri rapide și o planificare bine gândită, să se poată diminua decalajul existent și să se asigure un echipament critic pentru a susține un sistem de sănătate mai performant și mai sigur pentru toți românii. Timpul și investițiile rămân însă pilonii principali pentru redresarea urgentă a infrastructurii medicale naționale.