Executivul României își stabilește ținta de deficit pentru 2026 la nivelul de 6%, în contextul provocărilor economice actuale și al eforturilor de aliniere la criteriile europene privind sustenabilitatea fiscală. Anunțul a fost făcut marți de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o conferință de presă, marcând un pas important în procesul de planificare bugetară pe termen lung, într-un an marcat de incertitudini economice și de complexitatea relațiilor financiare internaționale.

Perspectivele financiare ale guvernului și contextul european

Planul de a menține deficitul bugetar la 6% indică o abordare conștientă a realităților macroeconomice și a obiectivelor Uniunii Europene, care urmăresc ca statele membre să își stabilizeze cheltuielile și să își optimizeze veniturile pentru a evita supraîndatorarea și a-și proteja economia de fluctuații majore. În ultimele luni, guvernul a fost sub presiune din partea organismelor internaționale, precum Comisia Europeană, pentru a respecta obiectivele de deficit și pentru a evita penalizările financiare.

„În privința țintei de deficit, așa cum am discutat la fiecare rectificare în parte, aceasta este spre 6%, este în discuție și pe parcursul elaborării bugetului și după ce continuăm și închidem” a declarat ministrul Nazare. Această declarație reflectă intenția guvernului de a păstra flexibilitatea în ajustarea politicii fiscale pe parcursul procesului de elaborare a bugetului pe anul viitor, dar și determinarea de a-și menține angajamentele față de partenerii europeni.

Impactul asupra economiei și măsurile fiscale anticipate

Deși un deficit de 6% este încă peste nivelurile considerate ideale de către specialiștii europeni, acesta reprezintă, în contextul actual, un compromis între nevoia de stimulare economică și prudenta fiscală. Guvernul va trebui să echilibreze măsurile de sprijin pentru sectoarele vulnerabile și investițiile în infrastructură, cu limitarea cheltuielilor excesive pentru a nu aggrava situația fiscală.

Pentru a realiza acest obiectiv, autoritățile intenționează să intensifice eforturile de colectare a veniturilor și să identifice soluții pentru consolidarea fiscală. În același timp, continuarea reformelor structurale și îmbunătățirea administrarării financiare sunt considerate priorități pentru atingerea și, ulterior, reducerea deficitului într-un mod sustenabil.

Contextul european și perspectivele viitoare

Pe plan european, această țintă de deficit reflectă o abordare precaută, în ciuda presiunilor de a accelera reformele pentru creșterea economică. Într-un climat global marcat de incertitudini generate de conflictele internaționale, fluctuațiile piețelor și provocările post-pandemice, guvernele trebuie să navigheze cu atenție pentru a evita perturbări majore ale stabilității fiscale.

Pentru România, păstrarea deficitului bugetar în jurul valorii de 6% în următorii ani reprezintă o strategie de a-și menține sustenabilitatea fiscală, dar și de a asigura resursele necesare pentru susținerea relansării economice. În același timp, scenariile sunt în continuare în piață, iar oficialii anunță că vor adapta politicile fiscale în funcție de evoluțiile macroeconomice și exigențele europene.

Ultimele discuții și datele publicate indică o prioritizare a unei politici fiscale echilibrate, menită să sprijine redresarea economică și să sporească încrederea investitorilor. În acest sens, următoarele luni vor fi cruciale pentru implementarea măsurilor anunțate și pentru ajustarea planurilor în funcție de rezultatele economice intermediare.