Capitala pierde zilnic apă caldă în valoare de peste 75.000 de apartamente, o situație alarmantă care reflectă starea deplorabilă a sistemului de termoficare al orașului. În ciuda faptului că sistemul trebuie să deservească milioane de bucureșteni, pierderile din rețea se cifrează în tone, cauzate în mare parte de infrastructura veche și uzată de peste jumătate de secol, și de lipsa investițiilor constante, astfel încât rețeaua devine tot mai nesigură și ineficientă.

### Pierderi masive din rețeaua de termoficare Bucureșteană

Potrivit unor estimări recente, sistemul de termoficare din București a pierdut în 2024 aproape 2.000 de tone de apă caldă pe oră. Acest volum este cu aproape 200 de tone mai mult față de anul precedent, ceea ce indică apariția unor noi avarii majore sau deschiderea unor fisuri vechi pe magistralele principale. Pentru comparație, în 2023, pierderile se situau în jurul valorii de 1.802 tone pe oră, reflectând o tendință de agravare continuă.

Tensiunea asupra rețelei de distribuție este extrem de mare, iar societatea Termoenergetica, deținută de Primăria Capitalei, este nevoită să suplimenteze constant cantitatea de apă caldă pentru a compensa aceste pierderi. „Se pierde echivalentul încălzirii a 75.000 de apartamente, în fiecare zi, din cauza rețelelor care au pierderi uriașe”, a explicat recent ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Aceste pierderi nu sunt doar o problemă economică, ci și una de siguranță și confort pentru bucureșteni.

### Situația tehnică a sistemului: o problemă de decenii

Rețeaua de termoficare a Bucureștiului nu poate fi tratată fără a lua în considerare starea tehnologică a instalațiilor. ELCEN, compania responsabilă cu producția agentului termic pentru Capitală, deține o tehnologie uzată de peste 50 de ani, fapt recunoscut și de oficiali. „La ELCEN este o tehnologie veche de 50 de ani. În clipa în care este suprasolicitată, cu o lipsă sistemică de investiții în ultimii 35 de ani, instalațiile ajung să cedeze,” a declarat Bogdan Ivan.

Această vechime explică, în parte, pierderile masive de apă caldă și frecvența avariilor. În plus, un program național de modernizare a CET-urilor (centrale termice) a fost pregătit anul trecut, în colaborare cu Banca Mondială, pentru a remedia această situație critică. Cu toate acestea, lipsa de investiții continue și întreținere adecvată a infrastructurii a făcut ca situația să devină tot mai gravă, iar bucureștenii să suporte consecințele în termeni de confort și costuri.

### Perspective și discuții despre reforme

Un aspect extrem de discutat recent vizează posibilitatea de fuziune între ELCEN și compania municipală Termoenergetica, cu scopul de a crea un sistem mai coerent și eficient. Ministrul Ivan susține că discuțiile au vizat, în special, evitarea folosirii companiilor strategice ale statului pentru jocuri politice. „Atunci când avem un primar care are în curtea sa și producția, și distribuția de agent termic, este corect și natural ca el să poată să intervină în acest sistem,” a explicat oficialul.

El a mai adăugat că se poartă discuții și în privința alinierii intereselor între nivelul central și cel local, iar intenția este ca, în viitor, sistemul să devină mai responsabil, mai transparent și mai adaptat nevoilor reale ale bucureștenilor. O nouă rundă de negocieri cu primarul general Ciprian Ciucu este programată pentru a clarifica aceste perspective, dar problemele tehnice și financiare persistă.

În planul strategic al Ministerului Energiei, viitorul sistem de termoficare depinde în mare măsură de investirea în tehnologii moderne și de modernizarea infrastructurii vechi. Cu toate acestea, timp de decenii, lipsa investițiilor și gestionarea defectuoasă au lăsat ca moștenire un sistem în prag de colaps, în care pierderile de apă și energie sunt aproape de nesuportat. În condițiile unei ierni reci și a creșterii costurilor, bucureștenii pot doar să speră că măsurile propuse vor aduce rezultate concrete și într-un timp rezonabil.