Integrarea inteligenței artificiale în sistemul educațional din România devine imperativă pentru a asigura competitivitatea globală. În contextul schimbărilor rapide, elevii folosesc tot mai frecvent chatboți și alte instrumente de AI pentru realizarea temelor, cercetare sau curiozități, însă fără ghidare clară din partea profesorilor. Această situație generează un dezechilibru între adoptarea tehnologiei și învățarea critică, iar autoritățile caută soluții pentru a echilibra utilizarea constructivă a AI în școli.

Ministrul Educației, Daniel David, atrage atenția asupra faptului că, fără o politică clară de integrare a AI, România riscă să piardă avantaje competitive majore. El subliniază necesitatea unui echilibru, în care tehnologia să sprijine procesul didactic, fără a deveni un simplu substitut pentru gândirea critică.

Elevii estimează că folosesc AI în soluționarea anumitor teme, dar nu sunt conștienți de riscurile asociate, precum erorile sau „halucinațiile” generate de modelele de inteligență artificială. Mulți nu verifică sursele informațiilor oferite, ceea ce poate duce la o încredere exagerată în răspunsurile acestor sisteme. Astfel, școala are sarcina de a dezvolta alfabetizarea informațională, învățând elevii să analizeze și să valideze conținutul generat de AI.

Pe de altă parte, profesorii conștientizează necesitatea includerii AI în curriculum, însă uneori se tem de dificultățile de adaptare. Ministrul insista pe integrarea graduală a tehnologiei, prin formare continuă și proiecte pilot, pentru ca AI să devină un partener de învățare în diverse discipline, cu reguli și limite clare stabilite de cadrele didactice.

Utilizarea AI în școli și universități poate transforma procesul educațional, dar doar dacă această tehnologie este gestionată responsabil. La nivel național, investițiile în formarea profesorilor și în dezvoltarea curriculei sunt esențiale pentru a evita utilizarea superficială sau haotică a AI.

Organizațiile și autoritățile trebuie să monitorizeze evoluțiile tehnologice și să adapteze rapid politicile educaționale. O educație digitală solidă și responsabilă asigură atât competitivitatea, cât și protecția sănătății psihologice a elevilor.

În final, informarea continuă și actualizarea conținutului educațional devin fundamentale pentru adaptarea la noile realități digitale. Școlile trebuie să asigure un echilibru între tehnologie, academism și gândire critică, pentru a pregăti elevii pentru provocările viitorului.