Ministrul Economiei, Radu Miruță, afirmă că, după raportul verificării realizate de Corpul de Control al Prim-ministrului în cazul dezastrului de la Salina Praid, a solicitat administrației Salrom să-și dea demisia de onoare. Aceștia au refuzat. De asemenea, a propus convocarea unei întâlniri, însă și această cerere a fost ignorată. În final, ministrul a luat măsuri în justiție. El subliniază că răbdarea are o limită și că se lucrează deja la o soluție pentru a impune respectarea bunului-simț.

Miruță declară că raportul confirmă încă o dată gestionarea defectuoasă a resurselor statului de către Salrom, subliniind că „Salrom şi-a bătut joc de banii şi resursele românilor”. În opinia sa, Societatea Naţională a Sării a gestionat ineficient resursele statului român, după cum reiese și din concluziile raportului.

Ministrul precizează că, pe lângă analiza pentru înlocuirea și sancționarea administratorilor, Ministerul Economiei are în lucru și reforme legislative în domeniul minier. El mai menționează că verificările Corpului de Control al Ministerului au evidențiat lipsă de responsabilitate, rea-credință și neglijență atât la Praid, cât și în alte zone.

Radu Miruță a explicat că a cerut conducerii Salrom să se autodenunțe pentru demisia lor de onoare. Pentru refuzul lor, a avut aceeași solicitare pentru o ședință de demitere, conform legii, însă și această cerere a fost ignorată. A fost nevoie să acționeze în instanță pentru a obliga conducerea să convoace ședința Adunării Generale a acționarilor, acțiune pe care Ministerul o poate solicita ca acționar majoritar. Până când justiția își va relua activitatea, răbdarea trebuie să continue, menționează ministrul.

El adaugă că „răbdarea are și ea o limită” și că deja se lucrează la o soluție pentru ca respectul față de lege și normele elementare să devină realitate.

Verificările realizate de Corpul de Control al Prim-ministrului la Societatea Națională a Sării și Administrația Națională Apele Române au fost efectuate în urma inundației din Salina Praid, din mai 2025. Concluziile arată că riscul de inundație a spațiilor subterane și de afectare a zăcământului a fost subestimat și minimizat, reprezentanții SNS SA considerând constant că situația nu reprezintă un pericol iminent.



Sursa articol