Iranul respinge acuzațiile americane privind planuri de executare a protestatarilor, în contextul tensiunilor acutizate după luni de manifestații naționale

Autoritățile iraniene contrazic vehement informațiile recente despre posibile execuții în rândul demonstranților, încercând să calmeze spiritele în contextul reacției internaționale alarmate de violențele din ultimele săptămâni. Într-un răspuns clar la zvonurile care s-au răspândit rapid în mass-media, ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a afirmat miercuri, fără echivoc, că Teheranul nu intenționează să execute protestatari sau să aplice pedepse capitale pentru acțiunile din timpul manifestațiilor.

Aceasta vine după o perioadă caracterizată prin violențe intense și reacții dure ale forțelor de ordine. La începutul lunii, unele surse internaționale au relatat despre arestări în masă și planuri de judecare cu sentințe capitale a participanților la protestele care au izbucnit în septembrie, în urma morții unei tinere curde în custodia poliției. Officialii iranieni au negat aceste informații, însă tensiunile au continuat să crească, alimentate de teme legate de drepturile omului și de reacțiile internaționale.

Guvernul iranian: «Nu există planuri de execuție»

Într-un interviu acordat postului de televiziune American Fox News, Abbas Araqchi a subliniat clar poziția Teheranului: „Nu avem în vedere planuri de a spânzura protestatari”. Declarația reprezintă o încercare de a reduce tensiunile pe plan internațional, după ce administrația americană, în special președintele Donald Trump, a indicat posibilitatea unor sancțiuni sau acțiuni pentru a protesta împotriva represiunii din Iran.

Această declarație a fost distribuită pe fondul unor mitinguri și manifestații de solidaritate și a unui val de critici din partea comunității internaționale, care cer autorităților de la Teheran să respecte drepturile fundamentale ale cetățenilor. În același timp, instituțiile de la Teheran afirmă că demonstrațiile sunt „ilegale” și că protestatarii reprezintă o amenințare la adresa stabilității regionale.

Contextul de tensiune: Protestele și răspunsurile autorităților

Criza declanșată de proteste a început ca un răspuns la creșterea prețurilor și la politicile economice ale regimului, dar a evoluat rapid într-o manifestare mai largă de nemulțumire față de guvern și față de situația socială și politică din Iran. În această perioadă, numărul de morți și arestări a continuat să crească, iar presa internațională a semnalat o reprimare dură, cu imagini care au șocat lumea.

Iranul insistă asupra faptului că forțele de ordine au intervenit pentru a restabili „ordinea și securitatea”, adăugând că măsurile de penalizare sunt în anumite cazuri necesare pentru a preveni haosul. Cu toate acestea, critica internațională, inclusiv din partea organizațiilor pentru drepturile omului, acuză regimul de încălcări grave ale libertăților fundamentale și de utilizare excesivă a forței.

Perspectiva viitoare: Dialogul sau intensificarea conflictului?

Dacă până acum Teheranul a refuzat să cedeze presiunilor internaționale, iar discursul oficial se menține conciliant, posibilitatea unor negocieri sau a unor modificări de politicală ar putea depinde de evoluția situației interne. Momentul în care autoritățile vor decide să deschidă un canal de dialog cu protestatarii, în contextul unui mediu internațional tot mai critic, rămâne incert.

De asemenea, interpretările internaționale privind intențiile Iranului vor continua să fie influențate de evoluțiile de pe teren. În timp ce oficialii iranieni repetă că nu planifică represalii maxime, tensiunile din zonă rămân fragile, iar riscul escaladării unor noi confruntări nu poate fi complet exclus. În acest moment, comunitatea globală urmărește cu atenție evoluțiile din Iran, sperând ca, în ciuda retoricii dure, dialogul să fie posibil pentru a evita un conflict deschis.