Conflict iscat între Ministerul Mediului și Romsilva în cazul drumului din Pădurea Băneasa, construit pentru accesul locuitorilor din cartierul Greenfield, un proiect aflat acum sub lupa autorităților, dar cu o istorie legală contestată de una dintre părți.

Ministerul Mediului cere reîmpădurirea drumului ilegal

Miercuri, Ministerul Mediului a făcut public un raport extrem de dur la adresa proiectului de infrastructură rutieră realizat în pădure, susținând că drumul construit pentru locuitorii din Greenfield nu are bază legală. Potrivit autorității, acest drum nu figurează în acte și a fost realizat fără respectarea procedurilor legale. Ca urmare, Ministerul cere demolarea structurilor și readucerea terenului la starea inițială, adică reîmpădurirea zonei. În plus, instituția solicită recuperarea fondurilor publice cheltuite pentru această lucrare și anularea oricărui contract de acces.

Raportul corporatului de control demonstrează că infrastructura rutieră a fost gândită pe o „invenție” din acte, bazată pe documente incomplete sau false, și nu respectă normele legale în vigoare. În opinia ministrei, această construcție trebuie anulată, iar terenul reabilitat, întrucât nu există un dosar aprobat pentru schimbarea categoriei de folosință a terenului, lipsesc avizele pentru construcția drumurilor forestiere și nu a fost elaborat un proiect tehnic oficial.

Propunerea autorităților de mediu este de a corecta toate documentele cartografice și de amenajare silvică, astfel încât să se elimine orice urmă legală a infrastructurii neautorizate. Acest proces ar însemna, de facto, desființarea drumului și încercarea de a readuce terenul la uzul său inițial, ceea ce presupune, pe lângă demolare, reîmpădurire și refaunțare a zonei.

Romsilva susține că drumul nu este ilegal, ci o moștenire comunistă

În ciuda gravității acestor acuzații și a solicitărilor de demolare, reprezentanții Romsilva au reacționat vehement, contrazicând concluziile Ministerului Mediului. Aceștia susțin că drumul în cauză nu este o construcție nouă, ci o infrastructură veche, ce datează din perioada comunistă, și care a fost omisă din documentație din cauza unei erori birocratice.

„Drumul forestier indicativ D66 F002 (fostul D53), cu o lungime de peste 1,5 kilometri”, a fost, conform Romsilva, în folosință oficială încă din 1974. Reprezentanții instituției invocă și un act normativ emis în 1972, Hotărârea nr. 1068 a Consiliului de Miniștri, care, susțin ei, nu a fost abrogat niciodată, și care permite menținerea drumului în patrimoniul public. Astfel, pentru Romsilva, drumurile existente în pădure, inclusiv cel de pe lista Ministerului Mediului, nu reprezintă o construcție ilegală, ci o infrastructură moștenită, care a fost ignorată din motive administrative, nu juridice.

Această interpretare vine și ca răspuns la acuzațiile Ministerului Mediului, care ar fi descoperit că drumului îi lipsește autorizația oficială pentru autorizare, fiind în opinia autorităților de mediu o construcție ilegală. Romsilva insistă asupra faptului că drumul a fost întotdeauna în domeniul public și nu a trecut prin proces de retrocedare.

Contextul și implicațiile pe termen lung

Situația are implicații complexe, atât din punct de vedere legal, cât și administrativ. În ultimele luni, cartierul Greenfield s-a confruntat deja cu numeroase nemulțumiri legate de urbanizare și de impactul asupra pădurii, însă acum discuțiile se intensifică din cauza aspectelor juridice legate de existența drumului.

Pentru autoritățile de mediu, prioritatea trebuie să fie respectarea legii și reabilitarea ecosistemului, chiar dacă acest lucru înseamnă demolarea unei infrastructuri vechi, moștenită dintr-o epocă în care regulile au fost diferite. Romsilva, pe de altă parte, solicită menținerea drumului ca parte a patrimoniului forestier, invocând un trecut legal și administrativ.

Pe măsură ce această situație evoluează, rămâne de urmărit dacă deciziile ulterioare vor duce la reîmpădurire și la reconsiderarea statutului drumului sau dacă va fi implementată o soluție de compromis, care să țină cont atât de normele legale, cât și de realitatea administrativă. În orice caz, conflictul dintre cele două entități se anunță a fi unul de durată, cu impact asupra modului în care se gestionează pădurile și infrastructura forestieră din capitală și zonele periurbane.