România a înregistrat, recent, un prag important în managementul finanțelor publice, după ce datoria publică a depășit nivelul de 60% din PIB, un indicator ce a fost mult timp considerat un punct critic pentru situația economică a țării. În ciuda acestor cifre, oficialii economici și politicienii subliniază că această creștere nu trebuie percepută automat ca o criză, ci mai degrabă ca rezultatul unor decizii anterioare, adesea inevitabile în contextul unor provocări financiare majore.

Impactul deciziilor din trecut asupra datoriei publice

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost primii care au ieșit public pentru a explica această situație, afirmând că depășirea pragului de 60% din PIB nu reprezintă o alarmă iminentă, ci o consecință a unor decizii luate în trecut. „Astăzi s-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depășit pragul de 60%. Acest lucru nu înseamnă neapărat o criză, ci reflectă eforturile guvernamentale și deciziile luate pentru a menține funcționarea finanțelor publice în condiții dificile”, a explicat oficialul. În opinia sa, această limită a fost depășită pentru a susține investițiile în infrastructură, sănătate sau alte domenii vitale, în timp ce economiile europene se confruntă cu propriile provocări economice.

Această creștere a datoriei publice nu este o realitate izolată, ci face parte dintr-un context mai amplu de fragilitate economică la nivel european. Criza pandemică, cu obligațiile sale de sprijin financiar pentru mediul economic și populație, a dus la acumularea unor deficite bugetare semnificative în mai multe state membre. România, ca și alte țări, a recurs la împrumuturi pentru a-și asigura stabilitatea pe termen scurt, urmând să gestioneze această datorie pe termen mediu și lung.

De ce nu reprezintă o criză iminentă, deocamdată

Deși această depășire a pragului de 60% din PIB a fost adesea asociată cu riscuri pentru stabilitatea financiară, oficialii economici accentuează că nu trebuie interpretată automat ca un semn de criză iminentă. În primul rând, contextul economic actual îl face diferit față de crizele din trecut. România are o economie relativ robustă și un sistem de gestionare a datoriei destul de bine consolidat, fiind în măsură să își asigure finanțarea la costuri rezonabile.

Guvernul român a anunțat recent că va continua să monitorizeze cu atenție evoluția datoriei publice, dar consideră că măsurile deja implementate și planificate vor permite, pe termen mediu, menținerea unui echilibru bugetar rezonabil. În plus, perspectivele economice ale țării arată o anumită stabilitate, chiar dacă ritmul de creștere economică a fost ușor afectat de inflație și alte factori externi.

Posibile direcții de acțiune și perspectivă pe viitor

Pe termen lung, autoritățile sunt conștiente de nevoia de a reduce această povară a datoriei, dar nu pot face acest lucru peste noapte. Consolidarea veniturilor fiscale, reducerea cheltuielilor inutile și creșterea economică reală rămân obiective cheie pentru a readuce indicatorii financiari în limitele acceptabile, evitând astfel riscul de a fi condamnați la cicluri perpetue de împrumuturi.

De asemenea, unele analize indică faptul că România trebuie să se concentreze pe reforme structurale și pe creșterea productivității pentru a-și putea gestiona mai eficient datoria și pentru a evita orice scenarii alarmante în viitor. În ciuda cifrelor, specialiștii cred că, în condițiile actuale, țara are un cadru adecvat pentru a face față provocărilor, cu condiția să continue pe această direcție prudentă.

Unele voci din mediul economic atrag însă atenția asupra riscului ca, pe termen lung, acumularea excesivă a datoriei publice să îngreuneze politicile fiscale și să limiteze manevrela guvernamentală în fața unor eventuale crize. În acest moment, însă, decidenții preferă să privească această situație ca pe un semn de responsabilitate și de gestionare punctuale, nu ca pe un semnal de avertizare iminentă.