România și lumea, aproape de un salt realizat de neuroștiință și robotică: mini-creiere biologice controlează roboți

O descoperire recentă în domeniul neuroștiinței și roboticii propulsează cercetarea într-un teritoriu până acum situat la granița dintre biologie, tehnologie și etică. În China, echipe de cercetători au reușit să folosească mici grupuri de celule cerebrale umane, cultivate din celule stem, pentru a controla roboți în mediul real. Acest experiment are potențialul de a redefini fundamental modul în care dezvoltăm tehnologii autonome și de a deschide posibilități imprevizibile în inteligența artificială.

Organoizii cerebrali – mini-creiere de laborator și conceptul de “wetware”

Suma cercetărilor recente se bazează pe crearea a ceea ce se numesc organoizi cerebrali, structuri tridimensionale formate din neuroni umani, cultivati în condiții de laborator, care imită anumite aspecte ale funcționării creierului. Deși nu pot fi comparate cu un creier uman matur, aceste mini-creiere sunt capabile de activitate neuronală și pot învăța, răspunzând la stimuli și chiar evitând obstacole, după cum demonstrează testele.

Acestea reprezintă un exemplu implícit al conceptului de „wetware”, un termen emergent ce descrie sistemele biologice integrate în dispozitive tehnologice. În esență, organele biologice devin parte activă a procesării informației, oferind un potențial imens de a crea sisteme de calcul diferite de hardware-ul clasic sau de modelele de inteligență artificială bazate pe algoritmi pur digitali.

Proiectul MetaBOC, dezvoltat în colaborare între Universitatea Tianjin și Universitatea de Știință și Tehnologie din Sud (SUSTech), se află în centrul acestei inovații. El funcționează ca un pod între biocomputere și sistemele electronice, utilizând organoizii pentru a primi și interpreta semnale electrice provenite de la senzori și pentru a genera răspunsuri funcționale, precum evitarea obstacolelor sau manipularea obiectelor. În plus, pentru a accelera învățarea și a minimiza riscurile, cercetătorii antrenează aceste „mini-creiere” în medii virtuale, stimulându-le ulterior în timp real cu impulsuri de ultrasunete, astfel menținând plasticitatea neuronală.

Viitorul roboticii și al inteligenței artificiale: o combinație imprevizibilă

Rezultatele preliminare sunt promițătoare. Roboții controlați prin această metodă au demonstrat funcții de bază, dar abordarea diferă radical de modul tradițional, în care roboții sunt programați strict pe baza algoritmilor. În cazul acestor mini-creiere biologice, comportamentul pare a fi mai flexibil, mai adaptabil, iar sistemele pot „învăța” și „se adapta” din situații neprevăzute, așa cum face și o ființă vie.

„Calculationul biologic are potențialul de a oferi sisteme mai flexibile, capabile să se adapteze la situații neprevăzute, folosind mecanisme similare învățării naturale”, explică cercetătorii implicați în proiect. Această abordare deschide ușa către o nouă generație de roboți, mai eficienți și mai capabili să interacționeze în medii complexe, fără a fi strict limitați de programări rigide.

În plus, această tehnologie ridică și întrebări fundamentale despre viitorul inteligenței artificiale. Combinarea neuronilor biologici cu mașini dand naștere unor sisteme de învățare naturală adaugă o nouă dimensiune dezbaterilor despre limitele conștiinței și responsabilității etice. „Deocamdată, cercetătorii subliniază că aceste mini-creiere nu gândesc și nu simt, iar scopul lor este strict științific”, menționează experții.

Cu toate acestea, posibilitățile de a crea mașini mai „inteligente” și adaptabile nu pot fi ignorate. Dacă cercetările continuă pe această direcție, am putea în curând vorbi de roboți și sisteme de calcul care nu doar execută comenzi, ci învață și se adaptează, similare unor organisme vii. Într-un context global în care tehnologia avansează rapid, această frontieră deschide perspective de neegalat, dar și dileme etice și de responsabilitate pentru societate.

Pe măsură ce cercetările avansează, învățăm din ce în ce mai clar că viitorul tehnologic este, cel puțin în parte, biologic. Și, dincolo de potențiale beneficii, această transformare ne provoacă să reconsiderăm cine și ce suntem în raport cu creațiile noastre.