Meta face ultimele încercări de a-și „modela” propria apariție în sala de judecată, înainte de un proces cu audiență largă, ce are implicații semnificative pentru modul în care companiile de social media pot fi trase la răspundere pentru siguranța minorilor. În punctul de întâlnire dintre justiție și tehnologie, compania fondată de Mark Zuckerberg încearcă să limiteze cât mai mult subiectele „sensibile” ce ar putea inflama opinia publicului și, implicit, juriul.

Lucruri interzise în fața juriului: de la sănătate mintală, la AI

Meta a depus o serie de cereri judecătorești numite „motion in limine”, prin care solicită să fie excluse din dezbateri anumite subiecte sau materiale. În această listă, se numără studii și articole despre impactul social media asupra sănătății mintale a adolescenților, inclusiv recomandări ale fostului surgeon general al SUA. De asemenea, compania vrea să evite orice referințe care pot duce către imagini emoționale despre sinucidere sau auto-vătămare, precum cazul Molly Russell din Marea Britanie, considerând că aceste povești sunt „lipite” de discuția despre siguranța minorilor, dar nu sunt direct relevante pentru cazul din New Mexico.

Meta mai solicită, cu același scop de a controla pârghia emoțională, excluderea discuțiilor despre resursele financiare ale companiei, fostul statut al lui Zuckerberg sau aspecte personale ale angajaților. Cu o logica similară, compania vrea să blocheze orice mențiune despre chatboturile și inteligența artificială, argumentând că cazul nu vizează aceste tehnologii, chiar dacă, în realitate, investițiile în AI sunt în centrul strategiei sale de dezvoltare.

Pentru analiști și juriști, aceste cereri apar ca fiind „agresive”, dar uneori și ca simple măsuri standard de neutralizare a unor teme controversate. Excluderea discuțiilor despre siguranța tinerilor și impactul social media reflectă însă un efort clar de a limita expunerile publice și reputaționale ce ar putea escalada dacă teme precum auto-vătămarea sau influența AI asupra tinerilor vor ajunge pe stație.

Ce determină statul New Mexico și cum se pregătește Meta pentru apărare

Procesul pleacă de la o acuzație severă din partea statului New Mexico, care susține că Meta, prin platformele sale Facebook și Instagram, nu doar că nu a fost eficientă în stoparea exploatării sexuale a minorilor, ci chiar ar fi amplificat aceste conținuturi prin algoritmi. În 2023, autoritățile au prezentat un dosar în care au descris teste în care au creat conturi false de minori, și au primit rapid mesaje explicite sau conținut sexual, iar reacțiile platformei au fost lipsite de eficiență, în anumite scenarii.

Pentru companie, însă, procesul este un mecanism de a-și proteja fațada și de a limita consecințele legale. Meta încearcă, dincolo de săpăliga legii, să lase în mintea juriului o singură întrebare relevantă: dacă a încălcat sau nu legea în gestionarea siguranței și sănătății mintale a tinerilor. Orice alte „distrageri”, spun reprezentanții companiei, sunt doar strategii de a câștiga timp sau de a-și apăra imaginea publică.

În același timp, Meta pune accent pe eforturile sale de protecție a adolescenților, precum lansarea „Teen Accounts” pe Instagram, cu setări stricte și restricții pentru cine poate contacta utilizatorii minori. În ultimii ani, compania a declarat că a eliminat sute de mii de conturi cu comportamente riscante sau sexualizate în raport cu copiii, arătând astfel că încearcă să răspundă criticilor și presiunilor legale.

Perspectiva unui proces cu reper

Deși procesul este în faze incipiente, el devine un test crucial pentru modul în care legislația statului și societatea vor putea gestiona responsabilitatea companiilor de social media în protecția minorilor. În timp ce Meta insistă pe excluderea oricăror teme tehnologice și emoționale, judecătorul are deja în față o listă de subiecte pe care le poate decide dacă vor fi sau nu aduse în fața juriului.

Lipsa unei dezbateri despre inteligența artificială și tehnologiile emergente, dacă se menține, va crea un precedent clar: companiile pot limita, prin intermediul avocaților, domeniile de discuție și pot distorsiona percepția publicului despre rolul lor în societate. În verdictul final, totul va depinde de ce anume va putea fi prezentat ca „relevant” și ce va fi considerat o „diversiune”, dar cel mai important, va fi modul în care molda comportamentul în sala de judecată.