Recent, Meta se află din nou în centrul atenției din cauza acuzațiilor legate de gestionarea conturilor implicate în activități de exploatare sexuală. Dezvăluirile apar într-un document judiciar neredactat, ce aduce în prim-plan probleme legate de politicile interne ale companiei și modul în care acestea au influențat protecția utilizatorilor vulnerabili.

Este vorba despre un document intern, citat în cadrul unui proces legal, în care fostul lider al departamentului de siguranță și bunăstare, Vaishnavi Jayakumar, susține că Meta ar fi implementat o politică permisivă privind conturile implicate în activități de traficul de persoane și prostituție. Aceasta ar fi permis până la 16 încălcări ale regulilor înainte de suspendarea definitivă a unui cont, ceea ce a atras critici pentru abordarea considerată „extrem de permisivă”. În plus, documentul indică faptul că aceste politici s-au aplicat într-un moment în care platforma era tot mai scrutinată pentru eșecurile în protejarea minorilor, mai ales în contextul expunerii la conținut dăunător.

De asemenea, fostul oficial al Meta a semnalat lipsa unor mecanisme eficiente de raportare pentru abuzurile sexuale asupra minorilor, cum ar fi materialele cu conținut ilegal (CSAM). Ea a explicat că în perioada în care a lucrat pentru companie, Instagram nu avea un instrument dedicat pentru raportarea acestor situații, iar solicitările de a dezvolta astfel de funcții au fost respinse din cauza resurselor considerabile necesare. În contextul unor procese juridice în desfășurare, compania este acuzată alături de alte platforme precum TikTok, Google și Snapchat, de alimentarea unei „crize de sănătate mintală” în rândul adolescenților, ca urmare a unor practici considerate dăunătoare.

Acuzațiile aduse companiei Meta privesc și decizii interne privind prioritizarea cifrelor de creștere în fața siguranței utilizatorilor tineri. În 2019, s-a discutat despre posibilitatea de a seta automat conturile adolescenților ca private, pentru a limita contactele nedorite, însă această măsură a fost respinsă. Abia în anul următor a fost implementată funcționalitatea. Alte decizii semnalate includ menținerea unor filtre de înfrumusețare, care pot accentua dismorfia corporală, și ascunderea numărului de like-uri, pentru a reduce presiunea asupra tinerilor, deși aceste măsuri au fost eliminate ulterior, din motive legate de performanța platformei.

Meta a negat vehement acuzațiile, argumentând că informațiile sunt „trunchiate” și scoase din context. Compania afirmă că, în ciuda criticilor, a investit în protecția tinerilor, propunând conturi speciale pentru adolescenți, opțiuni de control parental și instrumente de siguranță. Cu toate acestea, dezvăluirile recente contribuie la intensificarea dezbaterii asupra responsabilităților platformelor sociale și a modului în care deciziile comerciale pot afecta siguranța utilizatorilor vulnerabili.

În contextul actual, ancheta privind practicile Meta continuă, iar presiunea legilor și a opiniei publice asupra platformelor digitale devine tot mai mare. Menținerea unei monitorizări atente asupra evoluției acestor subiecte este esențială pentru o înțelegere completă a impactului și a responsabilităților companiilor din domeniul tehnologic.