Germania regreta astăzi decizia istorică de a închide centralele nucleare, o politică propusă și impusă de fostul cancelar Angela Merkel după criza de la Fukushima din 2011. În ultimele luni, problemele legate de costurile uriașe ale tranziției energetice și de securitatea energetică a țării au impulsionat declarații critice din partea unor lideri de renume, printre care Friedrich Merz, liderul Partidului Creștin Democrat (CDU). Acesta a recunoscut public că închiderea acestor capacitări nucleare a fost „o greșeală strategică gravă”, iar greutățile actuale ale Germaniei provin în parte din această decizie.

Decizia de închidere a centralelor nucleare și impactul său asupra energiei germane

După accidentul nuclear de la Fukushima din 2011, Angela Merkel a anunțat rapid planuri de a încheia activitatea centralelor nucleare din țară, pentru a alinia politica energetică la valorile europene și pentru a răspunde preocupărilor legate de siguranță. În urma acestor decizii, în perioada 2011-2023, Germania a încheiat treptat exploatarea celor șapte reactoare nucleare rămase în funcțiune, urmând să ajungă la o ieșire completă din energie nucleară până în 2022, o dată stabilită în planurile inițiale.

Însă, această alegere a avut consecințe majore, nu doar din punctul de vedere al energiei și al mediului, ci și al costurilor financiare. În condițiile în care fossilele, în special gazul natural și cărbunele, au devenit tot mai scumpe și mai dificil de obținut, Germania s-a trezit în fața unei tranziții energetice extrem de costisitoare. Acest proces a fost accentuat și de criza energetică globală generată de conflictul din Ucraina, care a crescut prețurile la energie și a subliniat vulnerabilitatea sistemului german.

Costurile uriașe ale tranziției și perspectivele pentru energia viitorului

„Renunțarea la energia nucleară a fost o greșeală strategică gravă. Acum, întreprindem cea mai costisitoare tranziție energetică din întreaga lume”, a spus Friedrich Merz. Comentariul său reflectă o realitate dificilă: Germania plătește prețul deciziilor din urmă cu peste un deceniu, într-un timp în care securitatea energetică a devenit prioritară pentru toate statele europene.

Autoritățile germane recunosc acum că reducerea dependenței de energie nucleară și înlocuirea acesteia cu surse regenerabile, precum eolienele și solarele, a fost mai complicată decât s-a anticipat. Chiar dacă investițiile în energia verde au crescut substanțial, aceasta nu a rămas întotdeauna suficient pentru a asigura o funcționare continuă și stabilă a rețelei naționale. În plus, lipsa capacităților de stocare și problemele de infrastructură au adăugat un nivel de complexitate problemei.

Eforturile pentru a diversifica sursele de energie au devenit o prioritate, însă costurile cele mai mari sunt încă departe de a fi acoperite. Guvernul german a fost nevoit să recurgă la importuri de gaze naturale pentru a menține echilibrul energetic, ceea ce a dus la o creștere notabilă a facturilor și la o dependență mai mare față de Rusia până în ultimul an.

Lecțiile pentru Europa și viitorul energiei nucleare

Declarațiile liderilor germani indică o schimbare de paradigma în politica energetică a țării. În condițiile în care presiunea publică și mediul de afaceri solicită o reconsiderare a deciziilor, discuțiile despre reactivarea centralelor nucleare nu mai sunt doar retorice. Este clar că încheierea bruscă a activității nucleare nu a fost o decizie optimă, mai ales în contextul provocărilor energetice ale secolului XXI.

Perspectivele pe termen mediu sugerează că Germania va trebui să găsească un echilibru între protecția mediului, costurile pentru consumatori și securitatea energetică. În timp ce tranziția către sursele regenerabile continuă, va fi dificil să se evite pe termen scurt o creștere a prețurilor și o vulnerabilitate crescută la fluctuațiile globale ale pieței energetice. În acest context, reactivarea unor reactoare nucleare în regim temporar sau dezvoltarea de tehnologii noi ar putea reprezenta opțiuni pentru a evita pe viitor astfel de greșeli strategice.

Rămâne de văzut dacă Berlinul va reconsidera decizia de a închide complet centralele nucleare, în condițiile în care, din ce în ce mai mult, se reține că această mișcare a plătit un preț mare pentru siguranță, dar a compromis și stabilitatea energetică a uneia dintre cele mai puternice economii ale Europei.