În clasă, întrebarea „Ai înțeles lecția?” nu mai are aceeași putere ca acum câțiva ani. În loc de explicații directe și conversații cu profesorul, elevii caută răspunsuri rapide de la o nouă „rețea de ajutor”: inteligența artificială. ChatGPT, Gemini și alte unelte similare au devenit o parte integrantă din rutina zilnică a elevilor, schimbând definitiv modul în care abordează temele și înțelesurile.

De la sprijin la înlocuire: cum AI-ul redefinește învățarea

Pentru elevi, AI-ul a devenit un fel de asistent personal disponibil 24/7. Când se confruntă cu o temă dificilă sau cu un concept neclar, mulți recurg la chatbot pentru explicații clare și exemple concrete. Asta le oferă un avantaj major: pentru prima dată, nu mai trebuie să aștepte după meditații sau părinți. AI-ul răspunde rapid, reformulează explicațiile și chiar pune întrebări pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine materia. În plus, această tehnologie face explicarea și învățarea mai accesibile, permițând elevilor să aprofundeze, să exerseze sau să simuleze conversații într-o limbă străină fără eforturi excesive.

Însă bucuria accesului facil vine cu riscuri. Problema apare atunci când elevii încep să folosească AI-ul pentru a prelua răspunsurile integral, fără a înțelege cu adevărat cerințele. În loc să înțeleagă și să analizeze problema, aceștia ajung să copieze și să prezinte texte perfekte, fără greșeli evidente, dar și fără personalitate sau gândire critică. În aceste cazuri, diferența dintre „vocea” elevului și cea a textului generat automat devine alarmant de clară. Elevii își pot pierde trăsăturile distinctive ale stilului lor și, automat, procesul de învățare devine un simplu duplicat digital, fără valoare pedagogică.

Studiile atenționează asupra „datoriei cognitive” și riscul de a-ți „lăsa creierul acasă”

Un studiu recent atribuit MIT Media Lab aduce în discuție un subiect sensibil: impactul acțiunii de a folosi AI-ul asupra modului în care funcționează creierul. Participanților li s-a cerut să scrie eseuri în condiții diferite, iar activitatea cerebrală a fost monitorizată cu ajutorul EEG-ului. Rezultatele au arătat că, atunci când elevii foloseau chatbot-ul, implicația lor mentală era semnificativ redusă, iar cu timpul, tendința de a depune efort minim a devenit tot mai clară. În unele cazuri, cei obișnuiți cu tehnologia au avut dificultăți mai mari când au fost nevoiți să scrie fără sprijinul AI-ului, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la efectul pe termen lung asupra capacității de a rememora și de a diferenția idei.

Nu trebuie însă exagerat: aceste studii nu înseamnă automat că AI-ul distruge abilitățile intelectuale. Dar deschid discuția despre un fenomen îngrijorător—folosirea excesivă a tehnologiei poate reduce antrenamentul pentru anumite procese mentale fundamentale, precum atenția, planificarea sau capacitatea de a construi un argument coerent. În plus, efectele pot varia în funcție de tipul de sarcină și nivelul elevului, iar concluziile trebuie privite cu umor: nu AI-ul e răul, ci modul în care alegem să-l utilizăm.

Învățarea prin dialog, nu copiat automat

Pentru a evita capcanele unei dependințe inutile, trebuie să ne schimbăm perspectiva asupra modului în care folosim aceste noi unelte. În loc să ne temem de AI, trebuie să-l considerăm un accelerator, nu un înlocuitor al gândirii. Așa cum un profesor încurajează elevii să-și formuleze propriile explicații înainte de a verifica răspunsurile generate de un robot, elevii trebuie să învețe să folosească AI-ul ca un ghid, nu ca o soluție gata făcută. În practică, asta înseamnă să scrie întâi propriile versiuni, apoi să ceară clarificări sau explicații suplimentare, și nu invers.

Sala de clasă și acasă trebuie să devină spații în care exercițiul de a explica, argumenta și a-ți testa propriile idei primește prioritate față de simpla prezentare a unui rezultat final. În acest fel, AI-ul poate fi integrat în procesul educațional ca un instrument de dezvoltare și nu ca un substitut facil pentru gândirea critică.

Viziunea pentru viitor este clară. Aceasta va implica o reevaluare a modului în care se face evaluarea: accentul trebuie pus pe proces, pe capacitatea de a explica, justifica și argumenta. Fiecare elev trebuie să învețe să gândească mai departe de soluția rapidă, pentru că, până la urmă, AI-ul poate fi un bun companion, dar doar dacă nu uităm că adevărata învățare vine din provocare și reflecție. Iar drumul acesta nu se va încheia niciodată cu un simplu copy-paste.