Creșterea timpului petrecut în fața ecranelor afectează sănătatea mentală a tinerilor români

Tinerii din România petrec din ce în ce mai mult timp în fața telefoanelor, tabletelor și calculatoarelor, iar această tendință devine o problemă tot mai acută pentru sănătatea lor mentală. Studiile recente indică o asociere directă între utilizarea excesivă a tehnologiei și apariția unor probleme precum anxietatea, depresia, tulburările de somn și dificultățile de concentrare. În contextul actual, în care evoluțiile tehnologice au devenit parte integrantă a vieții cotidiene, specialiștii atrag atenția asupra consecințelor pe termen lung asupra dezvoltării psihice a tinerilor.

Expansiunea digitalizării și familiarizarea precoce cu gadgeturile au deschis oportunități pentru educație și socializare, însă această rețea vastă de informații și oportunități vine și cu riscuri. Potrivit medicului primar Eugenia Bratu, șef Secție Promovare a Sănătății în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, cele mai recente studii arată că timpul petrecut în fața ecranelor a crescut semnificativ în ultimii ani, influențând negativ emoțiile și comportamentul tinerilor. În plus, acest fenomen este accentuat de contextul pandemic, când restricțiile au limitat interacțiunile sociale tradiționale, ducând la o creștere în utilizarea dispozitivelor digitale.

Impactul asupra sănătății mintale și somnului

Un aspect tot mai cercetat este legătura dintre excesul de timp petrecut în fața ecranelor și tulburările de somn. Lumina emisă de dispozitivele digitale inhibă secreția de melatonină, hormonul responsabil cu reglarea ciclului circadian. Drept urmare, mulți tineri se confruntă cu insomnie, somn agitat și dificultăți în a se trezi dimineața. Acest dezechilibru nu doarme doar, ci afectează și capacitatea de concentrare, performanța școlară și starea de bine generală.

Nutriția și stilul de viață influențează, de asemenea, binele psihic al tinerilor. În lipsa activităților fizice și a timpului petrecut în aer liber, se instalează un cerc vicios, în care anxietatea și depresia pot deveni companion constante. Specialiștii trag un semnal de alarmă privind necesitatea găsirii unui echilibru între utilizarea tehnologiei și activitățile tradiționale, precum joaca în aer liber, lectura sau interacțiunea directă cu prietenii și familia.

Constatările recente au condus la inițierea unor campanii de conștientizare și strategii de prevenție în rândul elevilor și părinților. Autoritățile educaționale și cele din domeniul sănătății publice subliniază necesitatea dezvoltării unor programe educaționale menite să limiteze timpul petrecut în fața ecranelor și să promoveze o viață echilibrată, integrând tehnologia în mod responsabil. De asemenea, se discută despre importanța stabilirii unor reguli clare în privința utilizării gadgeturilor și despre rolul pe care îl pot avea educatorii și părinții în ghidarea tinerilor spre un comportament sănătos.

Trecutul recent a evidențiat într-un mod clar că tinerii trebuie sprijiniți în gestionarea corectă a timpului petrecut în mediul digital. Întrucât cercetările continuă și se aprofundează înțelegerea impactului acestor schimbări asupra sănătății mentale, autoritățile au în vedere implementarea unor măsuri concrete. Inclusiv, se discută despre integrarea unor programe de educație digitală în școli, menit să învețe elevii nu doar cum să folosească tehnologia, ci și cum să o gestioneze în beneficiul lor.

Pe măsură ce digitalizarea avansează, echilibrul între viața online și cea offline devine tot mai critic pentru sănătatea și dezvoltarea tinerilor. În momentul de față, e nevoie de colaborarea tuturor factorilor implicați – părinți, cadre didactice și specialiști în sănătate – pentru a construi un mediu în care tehnologia să servească drept instrument, nu ca un factor de distanțare sau de disconfort. Corona în întregime, următorii ani vor fi decisivi pentru a stabili norme și politici care să știe să protejeze și să promoveze bunăstarea emoțională a generației digitale.