Părinții, profesorii și autoritățile din România alertate: un copil din cinci este victimă a cyberbullying-ului

Riscurile mediului digital asupra minorilor devin tot mai alarmante. Ultimele statistici indică faptul că, în România, aproape unul din patru copii se confruntă cu hărțuirea online, o formă subtilă și totodată extrem de periculoasă de violență care poate avea consecințe pe termen lung. La nivel european, datele sunt la fel de îngrijorătoare, fiindcă unul dintre șase adolescenți a fost victima cyberbullying-ului. În acest context, Uniunea Europeană a lansat un plan de acțiune menit să combată abuzurile digitale și să responsabilizeze platformele online, în speranța de a crea un mediu digital mai sigur pentru cei mai tineri utilizatori.

Statistici îngrijorătoare și apel la acțiune

Gabriela Firea, eurodeputat și fostul primar al Bucureștiului, atrage atenția asupra gravității acestei probleme în discursul susținut la Strasbourg. Potrivit acesteia, „unul din șase adolescenți europeni a trecut prin cyberbullying”, în timp ce în România, datele poliției indică faptul că 21% dintre copii sunt hărțuiți online. Ea atrage atenția asupra traumelor pe termen lung cauzate de aceste neajunsuri, explicând că „trăim o realitate în care un copil sau o femeie pot fi umiliți, șantajați și distruși cu un singur clic.” Efectele psihologice ale acestor abuzuri pot fi devastatoare, iar reacția autorităților trebuie să fie rapidă și fermă pentru a preveni urmările ireversibile.

Trei măsuri concrete pentru protecția copilului online

Firea a formulat trei solicitări clare și concrete adresate autorităților europene și platformelor digitale pentru a asigura protecția minorilor. În discursul său, ea a subliniat nevoia impunerii „majoratului digital”, ceea ce înseamnă interzicerea accesului copiilor sub 13 ani pe platformele sociale, precum și condiționarea utilizării acestor rețele pentru cei până la 16 ani de acord parental. În plus, ea a cerut măsuri eficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor, precum și sancțiuni dure pentru companiile care întârzie sau nu elimină conținutul abuziv, uneori în timp de zile sau săptămâni.

Propunerea privind „majoratul digital” reflectă preocuparea de a limita accesul minorilor la mediul online, în condițiile în care expunerea redusă la conținutul nociv devine o prioritate națională și europeană. Firea consideră aceste măsuri necesare pentru a crea un spațiu online responsabil, unde copiii pot naviga în siguranță, iar părinții pot avea încredere în protecția datelor și integritatea mediului digital.

Inițiative europene și perspective de viitor

Contextul acestei intervenții nu este întâmplător. Comisia Europeană își intensifică eforturile pentru a reglementa mediul digital și pentru a asigura protecția minorilor, în cadrul unui regulament pentru serviciile digitale care urmărește responsabilizarea platformelor mari de socializare. În prezent, mai multe investigații sunt în derulare pentru a evalua modul în care aceste platforme gestionează conținutul dăunător și protejarea minorilor de agresiunea online.

Planul de acțiune european prevede mecanisme de raportare mai eficiente pentru cazurile de hărțuire online, colaborare între statele membre și măsuri dedicate consolidării educației digitale. Firea subliniază că, dincolo de reglementări, copiii au nevoie de sprijin concret din partea familiei, școlii și comunității. „Emoțiile lor trebuie crescute de familie și comunitate, nu de un mediu online violent și traumatizant”, afirmă ea, punctând importanța unui echilibru între educație digitală și viața reală.

Pentru următorii ani, siguranța online devine o prioritate centrală pentru Parlamentul European, iar dezbaterile în curs pot duce la noi soluții legislative sau la înăsprirea regulilor pentru platformele digitale. Întrebarea rămasă este dacă toate aceste măsuri vor fi suficiente pentru a proteja cu adevărat tinerii utilizatori, având în vedere amploarea fenomenului și complexitatea mediului digital, tot mai omniprezent și dificil de controlat.