Mario Draghi avertizează: “Ordinea economică mondială este moartă” și pune în gardă față de riscurile unui viitor incert

Într-un discurs recent susținut la Universitatea Catholică din Leuven, Belgia, fostul premier italian și președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a lansat un avertisment extrem de dur despre starea actualului sistem economic global. El afirmă că ordinea economică mondială, pe care o cunoaștem de decenii, este „moartă”, dar atenționează că nu trebuie să ne înșelăm crezând că această stare de debusolare este în sine o amenințare. Problema majoră, a explicat Draghi, constă în ceea ce poate înlocui această ordine dispărută și consecințele pe termen lung ale acestei schimbări.

O “moarte” simbolică a unui sistem, dar și un semnal de alarmă

Declarațiile lui Mario Draghi adresează un adevăr dur despre evoluția economică mondială din ultimele decenii. După perioada de creștere rapidă și globalizare care a caracterizat epoca post-Războiului Rece, actuala configurație economică pare să fi intrat într-un proces de dezintegrare. Discuțiile despre sfârșitul unei epoci au devenit tot mai frecvente în cercurile economice, iar Draghi nu face excepție. El vorbește despre “moartea” acestei ordini pentru a scoate în evidență o situație de criză structurală.

„Actuala ordine economică mondială este moartă”, a declarat fostul oficial european, subliniind că schimbările geopolitice și economice din ultimele arcii de timp au erodat fundamentul sistemului internațional. În ultimii ani, creșterea populismului, războiul din Ucraina, conflictele comerciale și criza climatică au destabilizat platforma globalizării durabile. Draghi avertizează, însă, că această stare de incertitudine nu reprezintă o amenințare în sine, ci mai degrabă deschiderea către un nou tip de sistem economic, pe care trebuie să îl învățăm să-l construim.

Pericolul unui înlocuitor nesigure. Ce poate înlocui ordinea globală?

Avertismentul lui Draghi vine pe fondul unei perioade în care lumea se confruntă cu multiple provocări: inflație record, volatilitate financiară, tensiuni geopolitice și criza energetică. Toate acestea creează condițiile pentru un vid de putere și reguli, care ar putea fi umplut de modele economice și politice nesigure sau chiar periculoase.

„Prăbușirea acestei ordini nu este în sine o amenințare”, a spus Draghi. În schimb, „amenințarea este ceea ce o poate înlocui”. El insiste pe faptul că actuala criză de încredere trebuie să împingă liderii mondiali să găsească soluții solide, capabile să răspundă noii realități globale. În aceste condiții, provizioarele economice și politicile adaptative sunt esențiale pentru a preveni un haos total, dar și pentru a construi un nou sistem eficient.

Contextul european și impactul asupra României

Declarațiile lui Draghi rezonează cu provocările cu care Uniunea Europeană se confruntă în prezent, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al crizei energetice. Europa caută să își redefinească poziția în economia mondială, încercând să echilibreze interesele geopolitice, dacă nu cumva chiar să-și reconstruiască modul de cooperare economică. România, ca parte integrantă a Uniunii, resimte aceste tensiuni, fiind expusă atât la riscurile economice, cât și la dinamica politică de pe continent.

În timp ce Draghi vorbește despre o “moarte” simbolică, mesajul său sugerează adesea nevoie acută de reforme, de adaptare și de explorare a unor noi modele de coopere globală. Într-o lume în plină schimbare, perspectiva unui sistem economic mai flexibil și mai rezistent devine crucială pentru stabilitate și prosperitate.

Ultimele evoluții indică o continuare a incertitudinii, dar și o oportunitate pentru liderii politici și economici de a regândi viitorul. Într-un moment în care vechiul joc pare epuizat, istoria va arăta dacă lumea va reuși să construiască în loc o nouă ordine, mai echitabilă și mai adaptată noilor realități.