O alimentație bogată în grăsimi și zahăr în primii ani de viață poate reprograma creierul, afectând modul în care acesta reglează alimentația pe termen lung, arată un nou studiu. Cercetarea, publicată în Nature Communications, subliniază impactul pe care îl poate avea dieta timpurie asupra sănătății pe parcursul vieții și sugerează posibile intervenții pentru a contracara aceste efecte. Descoperirile provin de la cercetători de la APC Microbiome din cadrul University College Cork.
Impactul dietelor nesănătoase asupra creierului
Studiul arată că expunerea timpurie la diete bogate în grăsimi și zahăr modifică structura creierului, în special în regiunile responsabile de controlul apetitului și al echilibrului energetic. Aceste schimbări pot persista chiar și după ce dieta și greutatea se îmbunătățesc, indicând o reprogramare profundă a sistemelor neuronale. Copiii sunt adesea expuși la alimente intens promovate, bogate în grăsimi și zahăr, ceea ce poate conduce la consecințe de durată.
Cercetătorii au observat aceste efecte într-un model preclinic pe șoareci. Șoriceii care au fost expuși la o dietă nesănătoasă în copilărie au prezentat schimbări de comportament alimentar care au continuat până la vârsta adultă. Aceste modificări au fost asociate cu perturbări în hipotalamus, o zonă cheie a creierului care controlează apetitul.
Doctor Cristina Cuesta-Marti, prima autoare a studiului, a subliniat importanța alimentației timpurii, afirmând că „expunerea dietetică timpurie poate lăsa efecte ascunse, pe termen lung, asupra comportamentului de hrănire, care nu sunt vizibile imediat doar prin prisma greutății.” Studiul sugerează că aceste modificări pot fi influențate de microbiomul intestinal.
Intervenții promițătoare prin microbiom
Studiul a explorat și modalități de a atenua aceste efecte. Intervențiile care vizează microbiota intestinală, cum ar fi utilizarea unei tulpini bacteriene benefice (Bifidobacterium longum APC1472) și a fibrelor prebiotice, s-au dovedit promițătoare. Aceste fibre prebiotice se găsesc în mod natural în alimente precum ceapă, usturoi, praz, sparanghel și banane.
Prin targetarea microbiotei intestinale, cercetătorii au reușit să reducă efectele pe termen lung ale unei diete nesănătoase. Combinația prebiotică a produs schimbări importante în compoziția microbiotei intestinale. Doctor Harriet Schellekens, investigatorul principal al studiului, a explicat: „Crucial este faptul că descoperirile noastre arată că vizarea microbiotei intestinale poate atenua efectele pe termen lung ale unei diete nesănătoase la începutul vieții asupra comportamentului alimentar ulterior. Susținerea microbiotei încă de la naștere ajută la menținerea unor comportamente alimentare mai sănătoase la vârsta adultă.”
Urmări generale și recomandarile de viitor
Acest studiu aduce o contribuție valoroasă la înțelegerea modului în care alimentația timpurie ne modelează sănătatea pe termen lung. Demonstrează legătura crucială dintre dieta din copilărie, funcționarea creierului și comportamentul alimentar. De asemenea, oferă perspective despre importanța menținerii unei microbiote intestinale sănătoase prin alimentație și intervenții specifice. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a explora pe deplin aceste mecanisme și pentru a dezvolta strategii de prevenție și tratament mai eficiente.
