Un an de la preluarea oficială a funcției de președinte al Statelor Unite de către Donald Trump, opiniile europene despre liderul american nu au făcut decât să se răcească. Conform unui sondaj recent, publicat în această săptămână de o revistă de prestigiu, majoritatea cetățenilor din Europa îl percep pe Trump nu doar cu scepticism, ci ca pe un dușman al Europei. În timp ce, inițial, ascensiunea sa a fost privită cu speranță de unele segmente, actuala imagine a președintelui american s-a deteriorat considerabil, iar europarlamentarii și cetățenii de rând sunt tot mai convinși că Statele Unite nu mai reprezintă o alianță sigură pentru Europa.

Europa își întărește autonomia: un răspuns la politica lui Trump

Rezultatele sondajului indică o schimbare profundă în percepția publicului european față de politica externă a SUA, în special în contextul administrării Trump. Trei sferturi dintre respondenți afirmă că “Europa nu mai trebuie să se bazeze decât pe ea însăși pentru a-și apăra independența”. Această afirmație surprinzătoare sugerează o frământare profundă în rândul cetățenilor, care în postura de a-și reassuma controlul asupra propriilor decizii strategice, inclusiv în domeniul securității și al alianței militare.

Trump și relațiile cu Europa: percepții în schimbare

De la discursurile anticonvenționale și retorica nationalistă manifestată în campania și în timpul mandatului, Trump a reușit în timp să contureze o imagine de “dușman” pentru Uniunea Europeană. Politicile sale comerciale, abordarea față de NATO și modalitatea de gestionare a crizelor internaționale au fost privite de mulți europeni ca tendoare de “neînțelegeri și divergențe”, în condițiile în care liderul american a manifestat o atitudine adesea contradictorie față de alianță, criticând și solicitând contribuții financiare mai mari de la statele membre.

Unii specialiști avertizează că această percepție negativă poate avea consecințe pe termen lung, plasând Europa în postura de a-și reconsidera alianțele tradiționale, precum și strategiile de apărare și politica externă. Într-o regiune deja fragmentată de conflicte și instabilitate, o Europă care devine mai independentă în fața Washingtonului poate însemna o mutare fundamentală în geopolitică, mai ales dacă această tendință se consolidează și în următorii ani.

Contextul unui an tumultuos pentru relațiile transatlantice

Președinția lui Donald Trump a fost marcată de controverse, decizii unilaterale și, uneori, de retorici dure pe scena internațională. În primul rând, politica “America First” a deteriorat imaginea SUA ca partener de încredere pentru mulți europeni, de la criticile adresate NATO și până la retorica nationalistă vizavi de imigrație și comerț global.

Pentru Europa, acest lucru înseamnă o dorință de a-și asigura mai multă autonomie, atât în ceea ce privește securitatea, cât și în politica economică. În ultimul an, mulți lideri europeni au făcut pasii pentru a întări cooperarea în cadrul Uniunii, pentru a dezvolta propriile capacități de apărare și chiar pentru a-și diversifica partenerii internaționali, dincolo de Statele Unite.

În același timp, perspectiva pe termen lung rămâne incertă, având în vedere că schimbările din administrația Trump și posibilele evoluții în politica americană pot influența din nou echilibrul international. În timp ce în Europa crește sentimentul de autonomizare, o întrebare majoră persistă: va reuși continentul să își asigure un echilibru stabil între independență și colaborare cu partenerii din afara Europei?

Pentru moment, însă, tendința este clară: majoritatea europenilor cred că, în condițiile în care relațiile cu Washingtonul s-au deteriorat, Europa trebuie să își întărească propria poziție, fără a mai depinde prea mult de ani de zile de politica Statelor Unite.