Tensiune maximă în Ungaria după alegeri: Partidul Tisza amenință supremația lui Orban. Rezultatul final riscă să se lase așteptat săptămâni întregi, pe fondul unor proceduri complicate și al posibilelor dispute juridice. Partidul condus de Peter Magyar pare să fi obținut un avans semnificativ, punând la încercare guvernarea de un deceniu a lui Viktor Orban.
Estimări preliminare și potențiale calcule parlamentare
Primele estimări ale Centrului de Cercetare 21 și ale institutului Median arată că Partidul Tisza a câștigat teren masiv. Conform datelor furnizate de Median după închiderea secțiilor de votare, Tisza ar fi obținut 55,5% din voturi. Fidesz, partidul condus de Viktor Orban, a înregistrat 37,9%. Această proiecție sugerează că noul partid de opoziție ar putea obține între 131 și 139 de mandate. Majoritatea de două treimi, necesară pentru schimbări constituționale, presupune 133 de mandate. Totuși, rezultatul final va fi decis în urma numărării voturilor.
Pentru a garanta secretul votului, în fiecare dintre cele 106 circumscripții individuale a fost lăsată „deschisă” cel puțin o secție de votare. Rolul acesteia este de a verifica voturile cetățenilor cu viză de flotant și ale celor care au votat prin ambasade și consulate. Anul acesta, peste 314.000 de alegători se încadrează în aceste categorii speciale. Numărarea finală a acestor pachete de voturi va avea loc abia pe 17 sau 18 aprilie.
Potențialul „ping-pong” juridic și posibilele complicații
Alegerile s-au desfășurat într-o atmosferă tensionată. Opoziția, sprijinită de activiști, a monitorizat secțiile de votare pentru a preveni posibile fraude. Partidul de guvernământ, la rândul său, a acuzat Tisza de cumpărare de voturi. Această vigilență reciprocă a generat dovezi vizuale care ar putea fundamenta contestații.
Daniel Dobrentey, expert electoral, subliniază că o posibilă fraudă înregistrată în ziua votului trebuie contestată în trei zile, chiar dacă nu a fost stabilit rezultatul final. Dacă comisiile electorale locale nu gestionează eficient valul de plângeri, procesele s-ar putea muta de la Comitetul Electoral Național la Curia (Curtea Supremă) și, ulterior, la Curtea Constituțională. Aceste căi de atac se supun unor termene extrem de scurte. Există riscul unui interminabil joc de “ping-pong juridic”. În cazul în care contestațiile sunt validate, într-una sau mai multe circumscripții, alegerile ar putea fi reluate.
Legislativul prevede ca noua sesiune parlamentară să fie convocată în termen de 30 de zile de la scrutin. Cu posibile renumărări și reluări de alegeri, rezultatele finale oficiale ar putea fi anunțate abia în luna mai. Dobrentey subliniază că nu este exclus scenariul unui Parlament parțial format atunci când va trebui să se aleagă noul prim-ministru. Spre deosebire de România, unde Nicușor Dan este președintele țării și Ilie Bolojan prim-ministru, legislația din Ungaria tratează separat listele de partid și circumscripțiile individuale. Guvernul condus de Viktor Orban își va exercita puterea deplină până la instalarea noii structuri executive și beneficiază de un regim special de „stare de urgență” activ până la 13 mai. Teoretic, Executivul ar putea folosi un decret de urgență pentru a invalida deciziile de stabilire a rezultatelor, invocând, de exemplu, o interferență străină masivă.
Deși proiecțiile nu arată acest lucru momentan, în eventualitatea unui parlament fragmentat, rolul președintelui republicii, Tamas Sulyok, va fi determinant. Legea nu îl obligă să mandateze liderul partidului cu cele mai multe locuri să formeze guvernul. Dacă, printr-un joc al alianțelor se poate forma o majoritate, președintele i-ar putea solicita lui Orban să formeze un nou cabinet. Dacă niciun premier nu este votat de Parlament în 40 de zile, șeful statului este obligat să dizolve legislativul și să convoace din nou alegeri în termen de 120 de zile.
