Alexandru Hazem Kansou, recent validat de către Consiliul Politic Național al PSD în poziția de președinte interimar al organizației din Sectorul 4, marchează o etapă importantă în cariera sa politică. Cu un parcurs care include multiple funcții publice și o influență considerabilă în cercurile de putere ale politicii locale, el devine astfel o figură centrală în consolidarea poziției social-democraților în această zonă a Capitalei.

Măsurarea deciziei de către partid reflectă în același timp și complexitatea relațiilor din nucleul politic ilfovean, Kansou fiind un personaj cunoscut pentru traseul său bazat pe traseism și acumularea de funcții publice. În ultimii ani, el a navigat între administrația locală și județeană, fiind consilier al actualului șef al CJ Ilfov, Hubert Thuma, o figură controversată, percepută ca un lider anti-reformist și un personaj cheie în înțelegerile tăcute cu social-democrații. Într-o manieră tipică pentru jocurile de putere, Kansou și-a consolidat astfel poziția, trăind o creștere sustenabilă a veniturilor din funcții publice, în ciuda criticilor legate de modul în care a acumulat aceste resurse.

După numirea sa la conducerea organizației din Sectorul 4, Kansou a emis un mesaj de mobilizare, promițând o “profesionalizare” a actului de partid și o mai mare deschidere către societatea civilă. În comunicatul oficial, el a spus: “O implicare activă o vor avea consilierii locali și generali în rezolvarea problemelor pentru care au fost aleși. Vom pune accent și pe reformarea organizațiilor interne, prin profesionalizarea lor, pentru a înțelege problemele cu care se confruntă fiecare generație.” Chiar dacă discursul său pare a fi în ton cu preocupările vehiculate de partid, realitatea demnitarului scoate la iveală o altă dată fața sa, ilustrată și de declarațiile de avere, care arată un bugetar de lux, conectat la resursele financiare ale unor primării și companii de stat.

Declarațiile recente de avere ale lui Kansou indică o eficiență financiară remarcabilă, aproape 65.000 de euro anual, doar din indemnizații publice, provenite în mare parte din poziții în consilii de administrație și firme controlate de administrația din Voluntari și de companii naționale apropiate PSD. Relațiile și interesele sale în Ilfov sunt bine consolidate, fiind consilier județean și director al Publivol SA, o companie de publicitate și panotaj a primăriei Voluntari, controlată de Florentin Pandele, primarul implicat în mai multe afaceri cu influență locală și regională.

Traiectoria politică a lui Kansou include însă și un episod mai puțin decorativ: în 2020 s-a despărțit de PNL, după ce a votat în favoarea bugetului Capitalei propus de Gabriela Firea, încălcând decizia formală a partidului. Aceasta a dus la excluderea din formațiune, dar și la o revenire spectaculoasă în rândurile PSD, care, după episodul votului, l-a numit director al Societății de Transport Public București. Ascensiunea sa financiară și politică a fost astfel direct proporțională, cumulând funcții și venituri de ordin la care mulți rivali doar pot visa.

Legăturile lui Kansou în Ilfov și București sunt solide, iar familia sa urmează același model de consumație a resurselor publice. Soția sa, Cristina Ioana Stan, a raportat peste 30.000 de euro anual, fiind implicată în funcții publice în Sectorul 4 și în Ministerul Familiei, în perioada mandatului Gabrielei Firea. Această rețea de interese și sinecure sugerează o familie bine conectată la bugetele publice, cu o prezență constantă pe listele de plată ale unor companii și entități aflate în subsdiariile administrației locale și județene.

Pentru viitor, perspectiva este una în care aceste conexiuni și fluxuri financiare vor continua să modeleze scena politică locală, Kansou fiind deja o figură emblematică a unui stil de politică bazat pe interese și influență. Între promisiunea de reformare și realitatea intereselor concrete, ascensiunea sa rămâne un exemplu perfect al complexității și ambiguității politicii din București și Ilfov.