Conform Economica: Fără lumină, dar cu datorii: Primăriile, prinse la mijloc între criza energetică și fonduri blocate
Asociația Română pentru Iluminat (ARI) aruncă o umbră de îndoială asupra modului în care sunt cheltuiți masiv banii publici pentru eficientizarea iluminatului stradal. Deși statul a alocat peste trei miliarde de lei prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) între 2020 și 2024 pentru modernizarea sistemelor de iluminat, multe primării sunt nevoite să stângă lumina, deoarece sistemele achiziționate nu pot fi reglate corespunzător. ARI a semnalat acest risc încă din aprilie 2020, avertizând că soluțiile implementate nu permit reducerea fluxului luminos, ci doar stingerea becurilor, un neajuns ce poate compromite siguranța publică.
Cereri de transparență și audit
Confruntată cu situația neconformă, ARI solicită publicarea datelor detaliate privind programul AFM. Asociația vrea să știe câte proiecte au fost finalizate, câtă economie de energie a fost promisă și câtă s-a realizat efectiv. De asemenea, se cere clarificarea numărului de sisteme de telegestiune finanțate și, mai ales, câte dintre acestea sunt funcționale. Modul de verificare a cheltuirii fondurilor, durata medie de decontare și valoarea plăților neachitate sunt alte puncte vizate.
Pe lângă aceste informații, ARI cere publicarea listei constructorilor principali, defalcate pe atribuiri prin licitație și directe, precum și a ponderii lor în piață. Asociația cere, totodată, Curții de Conturi și Corpului de control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, un audit de performanță al programului, dincolo de verificarea legalității plăților. „Un program de eficiență energetică se măsoară în MWh economisiți și verificați în teren, nu în aparate de iluminat facturate”, subliniază ARI.
Recomandări pentru viitor și soluții de urgență
ARI propune modificarea Ghidului de finanțare pentru sesiunile viitoare. Se cere ca sistemele de telegestiune să fie controlabile punct cu punct, nu doar monitorizabile, și ca beneficiarii să fie obligați să mențină sistemul funcțional pe timpul nopții, la nivelurile prevăzute, pe întreaga perioadă de monitorizare a investiției. Pentru situația actuală de alertă energetică, Asociația recomandă Ministerului Energiei și Ministerului Dezvoltării să emită instrucțiuni unitare către autoritățile locale privind reducerea consumului la iluminatul public, pentru a evita improvizațiile.
„Nu ne opunem economisirii de energie, este exact ceea ce promovăm de 12 ani. Ne opunem confuziei dintre a economisi energie și a opri un serviciu public de siguranță. Ce le desparte se numește telegestiune, iar statul român a plătit deja pentru ea. Am scris asta prima dată în aprilie 2020”, declară Dan Vătăjelu, vicepreședintele ARI. România se află, din 31 iulie 2026, în stare de alertă energetică, iar Ministerul Energiei a solicitat reducerea voluntară a consumului între orele 19:00 și 23:00, până la finalul lunii august.
ARI susține acest efort și consideră că administrațiile locale trebuie să contribuie la degrevarea Sistemului Electroenergetic Național, însă contribuția trebuie să fie tehnică, nu improvizată. Programul AFM a oferit posibilitatea UAT-urilor de a instala sisteme moderne ce permit reducerea fluxului luminos prin telemanagement, însă în multe cazuri acestea nu sunt utilizate din cauza instalărilor defectuoase, nerecepționării lucrărilor sau lipsei de personal calificat.
Asociația recomandă aplicarea standardului SR EN 13201, care permite adaptarea clasei de iluminat în funcție de trafic, condiții meteorologice și perioada nopții. „Principiul de bază: sistemul de iluminat public rămâne în funcțiune pe toată durata nopții. Se reduce nivelul, nu se stinge lumina”, explică ARI. Reducerea nivelului de iluminat în prima parte a nopții, când traficul este cel mai intens, trebuie anunțată public, explicit și în avans. ARI susține, de asemenea, oprirea sau limitarea consumurilor fără funcție de siguranță, cum ar fi firmele, reclamele și panourile publicitare luminoase sau digitale, precum și iluminatul decorativ al fațadelor instituțiilor publice și iluminatul exterior administrativ în afara programului de lucru. Pentru iluminatul arhitectural, se recomandă oprirea ca regulă, dar cu posibilitatea de a păstra, pe durate scurte, unul sau două obiective de importanță majoră pentru identitatea urbană sau turistică. Mediul privat este, de asemenea, încurajat să diminueze iluminatul vitrinelor comerciale în afara programului de funcționare.
Sursa: Economica
