Lukoil își vinde activele internaționale pentru 22 de miliarde de dolari

Lukoil, al doilea cel mai mare producător de petrol din Rusia, a anunțat joi că a convenit vânzarea majorității activelor sale internaționale, evaluate la aproximativ 22 de miliarde de dolari, către firma americană de capital privat Carlyle Group. Tranzacția este supusă aprobării oficiale din partea guvernului Statelor Unite, ca parte a unei mișcări mai ample de a-și restructura afacerile în contextul sancțiunilor internaționale.

Detalii despre tranzacție și impactul în România

Compania Lukoil va cesiona compania sa LUKOIL International GmbH, care supraveghează operațiunile globale. Conform analiștilor, activele externe ale Lukoil includ rafinării în Europa și câmpuri petroliere în regiuni precum Irak și Kazahstan, precum și o rețea extinsă de stații de alimentare.

În România, Lukoil deține o rafinărie la Ploiești și aproximativ 300 de benzinării. Grație unei licențe speciale, aceste stații pot continua să opereze legal, să plătească salarii și să achiziționeze stocuri până în aprilie 2026, ceea ce le oferă o marjă de manevră înainte de a se implementa complet tranziția de proprietate.

„Acordul semnat nu este exclusiv și depinde de obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților, inclusiv permisiunea Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA”, a declarat un purtător de cuvânt al Lukoil. Aceasta indică faptul că, deși Lukoil se îndreaptă spre o vânzare, provocările administrative și reglementările internaționale ar putea influența desfășurarea acestei tranzacții.

Contextul geopolitic al tranzacției

Lukoil a fost sancționată de Statele Unite în urma conflictului din Ucraina, împreună cu cel mai mare producător de petrol din Rusia, Rosneft. Aceste sancțiuni au fost parte dintr-o strategie mai largă a Washingtonului, care urmărește să forțeze Rusia spre un acord de pace. În acest context, tranzacția cu Carlyle apare ca o soluție pentru a reduce expunerea Lukoil pe piețele internaționale, afectate sever de embargouri.

Anterior, Trezoreria SUA a blocat alte două încercări de vânzare a activelor, semn că aprobările pot fi un proces nu doar complicat, ci și prelungit. Întrebările legate de bugetul și strategia pe termen lung a companiei în România devin astfel din ce în ce mai relevante. Timpul va demonstra dacă Lukoil va reuși să finalizeze vânzarea cu Carlyle și ce implicații va avea aceasta asupra operării sale locale.

Cu toate acestea, afacerea Lukoil în România continuă să funcționeze, dar atenția se îndreaptă spre viitorul incert al companiei în contextul unei piețe globale de energie în continuă schimbare. Trecerea către o nouă structură de proprietate va necesita nu doar o coordonare între Lukoil și Carlyle, ci și un dialog deschis cu autoritățile locale pentru a asigura o tranziție fără sincope.

Ceea ce este cert este că sancțiunile și legislația internațională pot influența profund deciziile de afaceri, iar Lukoil va trebui să navigheze cu atenție printre provocările ce se prefigurează pe acest nou parcurs.