Lipsa de performanță și angajații pe pile, problemele cronice ale administrației locale din România

Problemele din administrația publică locală din România își păstrează, din păcate, caracterul acut, iar remedierile propuse întâmpină opoziție din partea unor primari de comune, în timp ce experții critică dur modul în care sunt gestionate resursele umane în instituții. Declarațiile fostului premier Ludovic Orban aduc în prim-plan realitățile, de obicei ignorate sau ignorate de autorități, despre modul în care funcționează administrația sub nivelul central.

Primarii și angajații pe pile — un sistem învechit

Ludovic Orban afirmă, la radioul RFI România, că „cei mai mulți angajați care taie frunză la câini în administrație sunt angajați pe pile”. Această percepție, mai vechi și dificil de contestat, se sprijină pe realitatea unui fenomen răspândit în numeroase primării din țară, unde angajările nu sunt întotdeauna rezultatul unor proceduri transparente sau al unor examinări riguroase.

Situația, explică fostul premier, a dus la crearea unui sistem în care resursele trebuie gestionate cu precauție, iar prioritățile true ale fiecărei administrații sunt adesea ignorate. Pe de altă parte, criticile sunt și asupra numărului mare de angajați, despre care Orban spune că „în unele primării, numărul lor ajunge chiar și la peste 80-85 de angajați, pentru rangul respectiv, o situație din cele mai ineficiente și costisitoare”.

Această problemă a fost accentuată de faptul că, în ultimii ani, reformele administrației locale au fost mai degrabă discutate și amânate, decât implementate concret. La nivel local, există percepția că mulți angajați sunt ținuți pe posturi pentru motive politice sau de partid, în detrimentul eficienței și profesionalismului.

Revolta primarilor și preocuparea pentru autonomia locală

Pe fondul încercărilor de reformare a administrației publice, o serie de primari de comune și orașe au ieșit public să-și exprime nemulțumirile față de sugestiile și directivele de la nivel central. În acest context, președintele Forța Dreptei nu ezită să critice această reacție, în special pe cea a edililor care s-au revoltat împotriva reformelor propuse de premierul Ilie Bolojan.

„Primărița din Cumpăna are 85 de angajați”, adaugă Orban, ilustrând exasperarea față de numărul foarte mare de angajați în raport cu mărimea comunelor. În opinia sa, aceste situații arată clar cât de mult timp și resurse se irosește în administrații locale unde nu se pune accentul pe performanță, ci pe păstrarea status quo-ului. La nivelul acestor primării, se continuă să se cheltuie fonduri publice fără o evidentă justificare economică, iar lipsa unei restructurări reale încetinește orice formă de progres.

Contextul reformei și ce urmează pentru administrația locală

Reforma administrației publice este pe agenda guvernului de mai bine de un an, dar avansul este lent, iar opoziția față de anumite măsuri rămâne puternică. În fața acestor provocări, specialiștii avertizează că este esențial ca resursele umane din administrație să fie gestionate mai eficient și transparent, pentru a putea asigura service public de calitate și pentru a reduce riscul de corupție sau manipulare.

Chiar dacă discuțiile și criticile continuă, evoluția spre o administrație locală mai eficientă pare inevitabilă, însă implementarea schimbărilor concrete și reducerea numărului de angajați pe pile rămân obstacole majore. În același timp, există semne de întrebare privind modul în care guvernul va face față opoziției localnicilor și primarilor, în cazul în care măsurile vor duce la reducerea beneficiilor electorale sau a controlului politic asupra angajaților.

Ultimele evoluții sugerează că, pentru a avea o administrație publică locală cu adevărat funcțională, trebuie nu doar schimbări legislative, ci și o abordare radicală a culturii administrative, iată o provocare de durată pentru autoritățile române.