România, lider european în consumul problematic de social media în rândul copiilor de 11-15 ani

Când vine vorba de impactul social media asupra celor mai tineri utilizatori, România ocupă un loc de frunte în Europa. Potrivit ultimelor studii, aproape unul din patru copii cu vârsta între 11 și 15 ani se confruntă cu un consum excesiv și, uneori, problematic al platformelor digitale, un fenomen care a ajuns să fie considerat de experți ca fiind „un prag de alertă”.

Rezultatele recente indică faptul că România este țara cu cel mai mare procent, 22%, de copii în sevraj psihologic din cauza tăcerii bruste a telefonului mobil sau a dispozitivelor digitale. Această cifră plasează țara noastră pe primul loc într-un clasament al 44 de națiuni europene, reflectând o problemă acută și în creștere în rândul celor mai tineri.

Consumul excesiv de social media, o amenințare pentru sănătatea mintală a tinerilor

„Consumul problematic de social media în rândul copiilor și adolescenților de 11-15 ani a atins un prag de alertă”, afirmă specialiști în psihologie și sănătate mentală. Potrivit acestora, influența mediului digital asupra tinerilor nu mai poate fi ignorată, mai ales în contextul în care tinerii petrec din ce în ce mai mult timp în fața ecranelor, absente întreaga zi din mediul real, învățând să socializeze și să își construiască identitatea exclusiv în mediul online.

Pentru mulți copii, social media a devenit un spațiu de exprimare și chiar de afirmare, dar aceste beneficii aparțin unei simple fațete a fenomenului. Specialiștii avertizează că dependența de social media poate duce la anxietate, depresie și dificultăți de concentrare, fenomen deja observat în rândul populației tinere din România.

Tensiuni și reacții emoționale intense la tăierea accesului

Deosebit de alarmantă este reacția copiilor atunci când le este luat accesul la telefoanele mobile. În astfel de situații, o anomalie care devine tot mai frecventă în societatea noastră, până la 22% dintre aceștia intră în sevraj psihologic. „Este o reacție similară cu cea a distribuiștilor de droguri sau a altor dependențe,” observă specialiștii, care adaugă că aceste simptome pot include pierderea răbdării, anxietate, stări de tristețe accentuate și chiar atacuri de panică.

Această situație evidențiază o dependență subtilă, însă distructivă, pe care tinerii o dezvoltă în mediul digital. Pentru părinți și cadre didactice, gestionarea acestor situații devine o dilemă complexă, în condițiile în care presiunea socială și dorința de a fi conectați sunt foarte mari.

Contextul social și lipsa de alternative sănătoase

Privind în ansamblu, fenomenul îngrijorează și mai mult în contextul în care România a fost lipsită, în ultimii ani, de programe eficiente pentru promovarea unui comportament digital sănătos în rândul copiilor. În plus, dificultățile financiare și lipsa infrastructurii pentru activități recreative în mediul rural contribuie la creșterea dependenței de mediul virtual.

Specialiștii atrag atenția că această situație va necesita un răspuns multidisciplinar, implicând atât autoritățile, cât și părinții și educatori, pentru a preveni consecințe grave asupra sănătății mintale a generației actuale. Educația digitală, limitarea timpului petrecut în fața ecranelor, dar mai ales promovarea activităților în mediul fizic sau social sunt câteva dintre direcțiile de intervenție considerate prioritare în acest moment.

Deși încă nu se știe dacă problema va fi rezolvată pe termen lung, ultima etapă a cercetării indică faptul că această criză nu trebuie ignorată. Trecerea de la consum excesiv la dependență devine tot mai evidentă, motiv pentru care autoritățile europene și organizațiile de profil încearcă acum să implementeze programe de conștientizare și prevenție adaptate noii realități digitale.