Liderii financiari globali, reuniți la recenta întâlnire de primăvară a Fondului Monetar Internațional (FMI) și a Băncii Mondiale, au tras un semnal de alarmă. Aceștia au constatat că instrumentele instituțiilor financiare internaționale sunt limitate în a atenua impactul economic al conflictelor geopolitice, tot mai frecvente. Totodată, s-a observat o diminuare a încrederii în rolul de lider al Statelor Unite în gestionarea crizelor.
Geopolitica, noul motor al economiei globale
Participanții la reuniunea de la Washington au experimentat o schimbare rapidă de la pesimism la optimism. Inițial, evaluau perspectivele economice mondiale ca fiind afectate de creșterea prețurilor energiei și de perturbările lanțurilor de aprovizionare. Totuși, au abordat cu mai mult optimism perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz de către Iran. Acest optimism, însă, s-a dovedit a fi de scurtă durată, fiind rapid estompat de noile atacuri asupra navelor comerciale și de blocarea, din nou, a traficului prin strâmtoare. Aceasta este o rută critică pentru transportul global de petrol, gaze și alte materii prime.
FMI și Banca Mondială au promis fonduri de până la 150 de miliarde de dolari pentru statele în curs de dezvoltare, afectate de șocul energetic global. De asemenea, au salutat reluarea cooperării cu guvernul interimar din Venezuela, după o pauză de șapte ani. Instituțiile au avertizat statele să evite stocarea excesivă de petrol și subvențiile costisitoare și nețintite pentru combustibili. Cu toate acestea, au recunoscut că evenimentele geopolitice sunt cele care determină, în prezent, evoluțiile majore ale economiei mondiale. „Unele dintre cele mai importante decizii pentru economia globală nu se iau aici. Cel mai important lucru pentru economia globală s-a întâmplat între Statele Unite și Iran”, a declarat Josh Lipsky, director al programului de economie internațională la Atlantic Council.
Efectele instabilității asupra economiilor emergente
Ministrul Finanțelor din Arabia Saudită, Mohammed Al-Jadaan, a exprimat îngrijorarea oficialilor, afirmând că nu se va simți confortabil să prevadă o îmbunătățire a perspectivelor economice până când petrolierele nu vor putea tranzita liber Strâmtoarea Ormuz, la costuri rezonabile de asigurare. FMI a revizuit ușor în jos prognoza de creștere economică globală pentru 2026, la 3,1% în scenariul cel mai optimist. Totuși, a avertizat că economia mondială ar putea aluneca într-un scenariu mai pesimist, cu o creștere de doar 2,5%. În cazul unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, instituția nu exclude intrarea economiei globale în recesiune.
Economia mondială abia începea să își revină după șocul tarifelor comerciale impuse anul trecut de administrația Donald Trump. Războiul izbucnit la sfârșitul lunii februarie între Statele Unite, Israel și Iran a generat o nouă criză energetică. Miniștrii de Finanțe și reprezentanții băncilor centrale au subliniat că seria de șocuri globale, de la pandemia COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina până la actualul conflict din Orientul Mijlociu, arată o diminuare a rolului Statelor Unite ca principal stabilizator al ordinii economice internaționale.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a propus o inițiativă de coordonare a acțiunilor între țările G20, FMI și Banca Mondială pentru a asigura aprovizionarea globală cu îngrășăminte, afectată de perturbările din regiunea Golfului. Pentru multe economii emergente, criza actuală generează presiuni suplimentare asupra bugetelor, inflației și datoriei publice. Ministrul Finanțelor din Lesotho, Retselisitsoe Adelaide Matlanyane, a subliniat că succesiunea rapidă de șocuri economice face dificilă planificarea pentru economiile mici și vulnerabile.
O lume în tranziție
„Tensiunile geopolitice au devenit noua normalitate, iar incertitudinea în politicile economice a devenit o certitudine”, a spus economistul-șef al Băncii Africane de Dezvoltare, Kevin Chika Urama. Oficiali europeni au menționat, în discuții private, că deblocarea Strâmtorii Ormuz este esențială pentru stabilizarea economiei globale. Mai multe state încep să își reevalueze strategiile energetice și comerciale ca răspuns la o lume tot mai fragmentată și la prețurile ridicate ale energiei.
