AI-ul conduce companiile: Managerii români, la fel de dependenți?
Inteligența artificială (AI) a devenit un element central în procesul decizional al companiilor, arată un studiu recent realizat în Regatul Unit. Peste jumătate dintre liderii de companii chestionați afirmă că se bazează pe chatbot-uri și sisteme AI pentru a lua majoritatea deciziilor importante. Dependența de AI ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra abilităților cognitive ale managerilor și a modului în care aceștia își evaluează propriile idei.
Managerii se încred mai mult în AI decât în colegi
Studiul, care a analizat răspunsurile a aproximativ 200 de directori executivi, fondatori de companii și proprietari de afaceri, dezvăluie o tendință îngrijorătoare. Conform cercetării, 62% dintre respondenți folosesc AI pentru a lua „majoritatea deciziilor”. Mai mult, 140 dintre liderii intervievați au recunoscut că își pun sub semnul întrebării propriile idei atunci când acestea intră în conflict cu recomandările AI.
Același studiu arată că 46% dintre participanți preferă să se bazeze pe sfaturile AI în detrimentul opiniilor colegilor sau partenerilor de afaceri. Această tendință nu este nouă. Un raport anterior indica faptul că un număr semnificativ de lideri consultă AI chiar și în decizii sensibile, precum concedieri. Aproximativ 27% dintre respondenți au declarat că au utilizat inteligența artificială în 2025 pentru astfel de situații.
„Datoria cognitivă” și efectele asupra gândirii critice
Specialiștii avertizează asupra riscurilor utilizării constante a AI. Un studiu realizat de Carnegie Mellon University împreună cu Microsoft a demonstrat că angajații din domenii care se bazează pe cunoaștere tind să își reducă nivelul de gândire critică atunci când au încredere mare în răspunsurile oferite de AI. Explicația este simplă: atunci când oamenii cred că o sarcină a fost automatizată eficient, sunt tentați să se retragă din procesul de analiză și să lase sistemul să decidă.
Psihiatrul danez Søren Dinesen Østergaard a atras atenția asupra unui fenomen pe care l-a descris drept „datorie cognitivă”. Potrivit acestuia, cercetătorii și profesioniștii care deleagă constant sarcini intelectuale către chatbot-uri riscă să își diminueze treptat capacitatea de analiză și reflecție. Cu cât oamenii folosesc mai mult inteligența artificială pentru a gândi în locul lor, cu atât crește riscul ca propriile abilități cognitive să fie utilizate mai puțin.
În România, interesul pentru AI în mediul de afaceri este în creștere. Companiile investesc în soluții de inteligență artificială pentru automatizarea proceselor și îmbunătățirea eficienței, dar nu există încă date oficiale care să măsoare amploarea dependenței managerilor români de AI în luarea deciziilor.
