Australia a introdus o legislație strictă pentru utilizarea rețelelor sociale de către copiii și adolescenții sub 16 ani, iar efectele acesteia pot fi observate deja în platformele Meta. La câteva zile înainte ca legea să intre oficial în vigoare, compania a început să șteargă sau să suspende conturile utilizatorilor adolescenți din Australia, într-o mișcare despre care se vorbește ca fiind prima de acest tip la nivel mondial. Această decizie a atras atenția întregului mediu digital și a generat discuții despre impactul reglementărilor asupra protecției minorilor și asupra modului în care tinerii interacționează online.

Legea australiană prevede că platformele de social media nu mai au voie să permită conturi pentru utilizatorii sub 16 ani și obliga companiile ca, prin „măsuri rezonabile”, să blocheze accesul minorilor. Nerespectarea acestor cerințe poate duce la amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni. În acest context, Meta și alte platforme precum Google și TikTok au început deja să notifice adolescentii despre închiderea conturilor lor, ce va avea loc începând cu data de 10 decembrie. Aproximativ 150.000 de conturi de Facebook și 350.000 de conturi de Instagram sunt afectate, iar utilizatorii pot solicita reevaluarea vârstei printr-un „video selfie” sau prezentarea unui act de identitate oficial.

Meta a exprimat că va respecta legea, însă a criticat modul în care a fost gândită și propune introducerea unui proces unificat de verificare a vârstei, la nivelul magazinelor de aplicații. Compania consideră că autorizarea utilizatorilor la descărcarea aplicației înainte de crearea contului ar fi o metodă mai eficientă de a asigura protecția minorilor.

Controverse și provocări ale legislației

Guvernul australian justifică această măsură prin date alarmante privind expunerea copiilor la conținut dăunător. Aproape toți copiii între 10 și 15 ani folosesc rețelele sociale și șapte din zece au fost expuși la violență, misoginie sau conținut problematic legat de tulburări de alimentație și suicid. De asemenea, un număr semnificativ de tineri au raportat cazuri de grooming și cyberbullying, motive pentru care autoritățile consideră necesară intervenția.

Criticii se arată însă preocupați de posibilele consecințe negative ale acestei interdicții, precum migrarea către aplicații mai puțin reglementate, cu moderare redusă. Modele precum Lemon8 sau Yope atrag tot mai mult atenția pentru că funcționează ca platforme de mesagerie privată, ceea ce complică monitorizarea și controlul conținutului. În plus, aceste alternative pot oferi un mediu mai vulnerabil pentru abuzuri și dependență online.

Impactul asupra comunității și procesul de reglementare

Legea australiană reflectă o încercare de a regla în mod ferm modul în care tinerii interacționează cu mediul digital. Pentru părinți și utilizatori, această schimbare ridică semne de întrebare legate de limitarea accesului și de modul în care generațiile tinere pot fi protejate fără a restricționa complet libertatea digitală.

Australia devine astfel un exemplu de test pentru legiferarea social media pentru minorți. Rezultatele acestei experiențe pot influența și alte state interesate de reglementarea platformelor de social media, în timp ce impactul pe termen lung asupra tinerilor și asupra mediului online rămâne încă de urmărit.

Este esențial ca autoritățile și companiile implicate să monitorizeze evoluția acestor măsuri și să adapteze strategiile pentru o protecție eficientă a minorilor, păstrând în același timp echilibrul între siguranță și libertatea de exprimare.