Emeric Ienei, unul dintre cei mai mari antrenori ai fotbalului românesc, a încetat din viață la vârsta de 88 de ani, din cauza unei comoții cerebrale, la locuința sa din Oradea. Acesta a fost confirmat de Sandu Boc, un apropiat al lui Emeric Ienei. Ienei a lăsat o moștenire impresionantă în fotbalul românesc, fiind cunoscut pentru eleganța și comportamentul său exemplar.

Ca jucător, antrenor de club și selecționer al naționalei României și Ungariei, Ienei a dedicat întreaga sa viață sportului cu balonul rotund. El este cel care a condus Steaua București spre cucerirea Cupei Campionilor Europeni în 1986, un trofeu de aur pentru fotbalul românesc. De asemenea, a fost selecționer al naționalei României, calificând-o la Campionatul Mondial din 1990 și la Euro 2000.

Ienei a avut o carieră remarcabilă, atât ca jucător, cât și ca antrenor. El a jucat pentru Steaua București timp de 12 sezoane, câștigând trei titluri de campion și trei Cupe ale României. Ca antrenor, a condus Steaua București, FC Bihor, CS Târgoviște și U Craiova, printre altele. A fost, de asemenea, antrenorul naționalei Ungariei și a condus echipa la calificarea pentru Campionatul European din 1992.

Printre realizările sale notabile se numără și faptul că a fost antrenorul care a adus Steaua București spre victoria în Cupa Campionilor Europeni, precum și calificarea naționalei României la Campionatul Mondial din 1990 și la Euro 2000. De asemenea, a fost antrenorul care a condus Steaua București spre câștigarea a șase titluri de campion și a patru Cupe ale României.

Ienei a fost cunoscut pentru abilitatea sa de a motiva și de a conduce echipele spre victorie. El a fost un adevărat lider și a lăsat o amprentă puternică asupra fotbalului românesc. Moartea sa este o pierdere mare pentru comunitatea fotbalistică și pentru toți cei care l-au cunoscut și i-au apreciat contribuțiile la sport.

În ultimii ani, Ienei a trăit discret și liniștit în Oradea, orașul pe care îl iubea atât de mult. El a suferit de probleme de sănătate, dar a continuat să urmărească și să se implice în fotbal, atât cât i-a permis starea sa de sănătate. Moartea sa a fost anunțată de Sandu Boc, un apropiat al său, și a fost primită cu tristețe de întreaga comunitate fotbalistică.