Judecătorii Curții Constituționale din România au decis, miercuri, că legea care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea cuantumului pensiei de serviciu este constituțională. Această hotărâre a fost adoptată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, după o serie de cinci amânări. Decizia urmează să fie trimisă Președintelui Nicușor Dan pentru promulgare, iar proiectul ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025.

Legea, impusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan, a suscitat dezbateri aprinse în rândul magistraților și al opiniei publice. De-a lungul a trei luni de așteptare, s-au conturat două tabere: una care susțin reforma ca pe un pas necesar către echitate și alta care argumentează că măsurile afectează independența justiției.

Reacția autorităților

Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a reacționat imediat după decizia CCR, afirmând: „Independența justiției nu este negociabilă. ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente.” Această declarație subliniază tensiunea dintre reformele impuse de guvern și apărarea autonomiei judiciare.

Pe de altă parte, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a salutat verdictul Curții Constituționale. „Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră”, a declarat edilul pe rețeaua de socializare X. Dan a asigurat magistrații de respectul față de meseria lor, punând accent pe importanța rolului lor în stat.

Votul controversat în CCR

Componența votului a generat discuții intense, având în vedere că judecătorii care au votat pentru constituționalitate au fost atât susținători ai noii legi, cât și critici ai modificărilor introduse de guvern. Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc au fost cei care au susținut reformele, în timp ce Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga s-au opus. Cei trei din urmă au fost parte dintr-un grup care, în trecut, a blocat luarea deciziilor în legătură cu acest subiect, ceea ce ridică întrebări despre motivațiile lor și despre politicile de numire în cadrul CCR.

Curtea a fost solicitata să analizeze de către ICCJ, care susținea că noua lege discriminează magistrații față de altele categorii de pensionari și încalcă standarde internaționale privind funcționarea justiției. Aceste acuzații, însă, nu au cântărit suficient în fața deciziei finale.

Impactul legii asupra magistraților

Proiectul de lege introduce modificări substanțiale în sistemul de pensii pentru magistrați. Vor putea ieși la pensie la 65 de ani, cu o tranziție de 15 ani începând de la data intrării în vigoare a legii. În primii ani, vârsta de pensionare va rămâne mai scăzută, iar ulterior aceasta va crește cu un an în fiecare an, până la atingerea limitei de 65 de ani.

Cuantumul pensiei de serviciu va fi redus la 70% din ultimul salariu net, iar magistrații care aleg pensionarea anticipată vor suporta penalizări. De asemenea, suspiciunile legate de claritatea textului legal și de posibilele lacune rămân o preocupare pentru juriști și pentru cei avizați în domeniu.

Decizia curții este doar un alt episod dintr-o saga legislativă care continuă să inflameze spiritele în justiție, un teren echilibrat în care independența magistraților și reformele necesare par să se războiască într-o luptă aprinsă. Legea, în forma sa actuală, răspunde unor cerințe de reformă, dar provocările și opozitia vor face cu siguranță ca acest subiect să rămână pe agenda publică pentru mult timp de acum înainte.