Judecătorii CCR confirmă constituționalitatea reformei pensiilor magistraților

Curtea Constituțională a României a decis miercuri, cu șase voturi pentru și trei împotrivă, că legea propusă de Guvernul Bolojan, care reformează pensiile magistraților, este constituțională. Această hotărâre vine după cinci amânări și va permite ca legea să fie trimisă președintelui pentru promulgare.

Această lege prevede creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor, care va ajunge la 65 de ani în anul 2042, precum și reducerea cuantumului pensiei de serviciu de la 80% la 70% din ultimul salariu net. Conform modificărilor, venituri mai mici și penalizări anuale vor afecta pensionarea anticipată, în cazul în care magistrații nu îndeplinesc condițiile necesare.

Reacția instanțelor superioare și a politicienilor

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost cea care a contestat la CCR prevederile legii, solicitând sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a se verifica legalitatea acestor modificări pe fondul legislației Uniunii Europene. „Utilizarea mecanismului sesizării CJUE reprezintă un instrument esențial pentru interpretarea uniformă a dreptului european”, se arată în solicitarea depusă la CCR.

Declarațiile politice nu au întârziat să apară. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a exprimat încrederea că judecătorii vor lua o decizie definită, menționând că românii așteaptă o clarificare din partea instituțiilor fundamentale ale statului. „Sper că astăzi vom avea o decizie definitivă”, a subliniat Grindeanu pe rețelele sociale, evidențiind importanța unei astfel de hotărâri.

Detalii despre impactul reformei

Reforma pensiilor magistraților este considerată de Guvern un jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind necesară pentru deblocarea a 231 de milioane de euro. Premierul Ilie Bolojan a subliniat impactul economic al acestei decizii, afirmând că România depinde de o reacție promptă din partea CCR.

Decizia CCR a fost anticipată cu o mare grijă, având în vedere că modificările aduse pensiilor magistraților au fost contestate pentru presupusa lor inechitate. Criticii susțin că aceste reforme creează o discriminare evidentă față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, în condițiile în care magistrații sunt singurii cu statut constituțional garantat.

Amânările repetate ale deciziilor CCR au generat speculații și întrebări cu privire la voința politică din spatele acestora, având în vedere prezentarea divergențelor între judecătorii constituționali. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a afirmat că dacă CJUE va fi sesizată, procesul de clarificare a situației ar putea dura până la doi ani, periclitând astfel aplicarea imediată a legii.

Decizia Curții Constituționale a fost privită ca un moment crucial în contextul reformelor promise de Guvern, iar promulgarea legii va răspunde nevoii urgente de claritate și stabilitate în ceea ce privește statutul financiar al magistraților, din perspectiva politicii publice.