„La Blouse Roumaine” de Henri Matisse, o lucrare emblematică a artei moderne și parte a colecției permanente a Centrului Pompidou din Paris, va fi expusă pentru prima dată în România, fiind adusă în mod special pentru această ocazie. Evenimentul are loc în cadrul expoziției „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă”, ce va fi deschisă pe 21 noiembrie la Muzeul Național de Artă al țării. La această expoziție vor fi prezentate peste 320 de obiecte, incluzând diverse tehnici artistice precum pictură, sculptură, grafică, fotografie, obiecte decorative, filme, muzică, afișe, modă, timbre, vaze, bancnote sau manuale școlare, toate având ca temă ia românească.

Lucrarea celebrează ia românească, ilustrată în stilul inconfundabil al lui Matisse, și devine o reflectare a eforturilor de promovare a identității naționale românești prin portul tradițional. În cadrul expoziției, această piesă este interpretată ca o oglindă invertită a propagandei naționale, evidențiind impactul său asupra artei postbelice și influențele asupra mișcărilor artistice moderne, precum Pop Art.

Versiunea matisseană a iei românești a avut un rol important în succesul comercial al acesteia pe scena modei internaționale. Expoziția va analiza, de asemenea, utilizarea și valorificarea iei în context cultural și comercial, evidențiind atât aspectele identitare și ideologice, cât și cele decorative.

De-a lungul secolelor, de la secolul al XVI-lea până în prezent, ia românească a fost un simbol recunoscut și un subiect de interes în artă, fiind utilizată atât pentru promovarea simbolurilor naționale, cât și pentru explorarea influențelor culturale din regiune. Articolele și expoziția urmăresc să reflecte modul în care ia a fost reprezentată în creațiile artistice, fiind un element central în afirmarea identității naționale românești, în diferite epoci și contexte artistice.

Reprezentări ale iei din secolul al XVI-lea sunt urmate de cele cu valențe ideologice și propagandistice din secolul al XIX-lea, precum imaginile realizate de artiști precum Constantin Lecca sau Nicolae Grigorescu, dar și de reprezentările din epoca interbelică și perioada socialistă. În prezent, ia continuă să fie un simbol al identității naționale într-o diversitate de forme artistice, ilustrând atât tradiția, cât și evoluția simbolurilor culturale românești.



Sursa articol