ULTIMA ORA
Politică

Kelemen Hunor, presat să demisioneze după eșecul lui Orban în Ungaria

Cristian Marinescu

Viktor Orban, după șaisprezece ani la putere, a recunoscut înfrângerea în alegerile din Ungaria. Principalul său rival, Peter Magyar, liderul partidului Tisza, a revendicat victoria într-un scrutin considerat istoric pentru viitorul țării. Primele rezultate au indicat un avans clar pentru Tisza, formațiune pro-europeană, pe fondul unei participări ridicate la vot.

Reacții în România

Sorin Ioniță a scris că Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) s-a apropiat prea mult de modelul politic promovat de Fidesz, partidul lui Orban. Rezultatul alegerilor ar trebui să aibă consecințe și la București. Mesajul său a venit după ce Kelemen Hunor, liderul UDMR, a participat la un eveniment electoral al lui Viktor Orban la Debrețin, unde a susținut un discurs de sprijin.

Ioniță a cerut demisia lui Kelemen Hunor de la conducerea UDMR și retragerea acestuia din politică. El a susținut că liderul UDMR și-a asociat imaginea cu Viktor Orban și direcția politică a Fidesz. Analistul a menționat că susținerea Fidesz reprezintă „al doilea eșec spectaculos” al acestuia în ultimul an. Ioniță a vorbit și despre o degradare a profilului politic al UDMR. El a afirmat că, după o președinție considerată decentă a lui Marko Bela, Kelemen Hunor reprezintă „balcanizarea UDMR”.

Implicații pentru politica românească

Victoria lui Peter Magyar ar putea avea efecte și în România. Decizia UDMR de a se alinia cu Fidesz a stârnit controverse, în contextul în care Nicușor Dan este președintele României, iar Ilie Bolojan este prim-ministru. Marcel Ciolacu, președintele PSD, ar putea fi nevoit să reevalueze relațiile cu UDMR, în timp ce George Simion, președintele AUR, ar putea vedea o oportunitate de a câștiga capital politic. Călin Georgescu, un candidat controversat, ar putea, de asemenea, să profite de pe urma schimbărilor politice din Ungaria.

Mircea Geoană, fost secretar general NATO, nu a comentat public rezultatul alegerilor. În 2026, România se află într-o perioadă de stabilitate, dar cu provocări venite din exterior, cum ar fi războiul din Ucraina și instabilitatea din regiune. Deciziile luate la Budapesta vor fi cu siguranță analizate cu atenție la București.

Evenimentele din Ungaria vor influența viitoarele mișcări politice în România.