Alin Ene, reprezentant al judecătorilor în Consiliul Superior al Magistraturii, afirmă că vicepremierul Oana Gheorghiu a început mandatul printr-un atac public la adresa independenței justiției, având ca țintă statul de drept și amplificând discursul anti-justiție al colegilor săi din coaliție. Judecătorul mai adaugă că atunci când oficiali ce dețin funcții importante exprimă opinii ce subestimează statutul judecătorilor, transmit un mesaj de dezcredibilizare a sistemului judiciar, considerat inacceptabil, mai ales dacă aceste opinii sunt însoțite de comparații lipsite de sens, precum similitudini cu situații sociale dramatice.

El scrie pe o rețea de socializare că „decredibilizarea justiției este un nou mod de a demonstra preferința pentru puterea politică, un comportament dezamăgitor pentru o democrație. Vicepremierul și-a început mandatul cu un discurs critic la adresa independenței justiției, țintind statul de drept și amplificând retorica anti-justiție din partea colegilor săi din guvern”.

Reprezentantul CSM subliniază că etichetările simplificate și discursul ce sugerează că drepturile judecătorilor sunt privilegii „luate de la gura cuiva” sunt periculoase și inacceptabile într-o societate democratică. El explică faptul că independența sistemului judiciar nu este un lux, ci o bază esențială a statului de drept, asigurând protecția drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de statut sau funcție. În plus, el precizează că pensiile speciale ale magistraților reprezintă o garanție constituțională, menită să apere judecătorii de orice presiune politică, inclusiv după finalizarea carierei.

Alin Ene consideră că a descrie o instituție fundamentală a statului drept drept „Caritas” pune sub semnul întrebării legitimitatea acestuia și îl califică drept un act de manipulare și divizare socială, care incită la resentimente și ură de clasă, fiind o retorică incompatibilă cu demnitatea unui oficial într-un stat european modern. El adaugă că asemenea discursuri pictează o imagine artificială a conflictelor sociale, care îi separă pe oameni în categorii „noi” și „vulnerabili”, în loc să promoveze dialogul și coeziunea socială.

Judecătorul subliniază că asemenea afirmații sunt nu doar manipulative și periculoase, ci și neadecvate pentru un oficial de rang înalt, fiind o invitație la resentimente colective și divizare socială. El exemplifică prin comparații critice, amintind de cheltuieli publice considerabile, precum cele pentru eșarfe de lux sau subvenții pentru partide politice, sugerând apoi că aceste sume ar fi putut fi folosite pentru alte scopuri sociale vitale, precum construcția de spitale sau hrănirea copiilor nevoiași.

În final, Alin Ene afirmă că orice alocare de resurse implică alegeri și priorități, iar comparațiile inguste și manipulative între domenii sau tipuri de cheltuieli sunt inexacte și nedrepte. El consemnează că, în definitiv, criticile venite din partea oficialilor trebuie să fie echilibrate și să respecte principiile unei societăți democratice, evitând discursul urii sau etichetările neadecvate.



Sursa articol