Conform Digi24: ÎCCJ amână decizia privind plata restanțelor salariale ale magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis amânarea pentru data de 20 august a pronunțării unei decizii definitive în procesul intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor. Miza principală o reprezintă plata drepturilor salariale restante ale magistraților, sume estimate la aproximativ 5 miliarde de lei. În primă instanță, Curtea de Apel București a obligat Executivul să achite aceste datorii, inclusiv prin rectificare bugetară.
Dosarul se află acum în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, la începutul lunii mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte. Instanța de fond a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să plătească integral sumele datorate, rezultate din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Hotărârea prevede termene stricte de punere în aplicare, sub sancțiunea unor penalități consistente.
Controverse privind substituirea puterii executive
Reprezentanții Guvernului au invocat, pe parcursul procesului, necesitatea sesizării Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din Legea contenciosului administrativ. Executivul dorește clarificarea dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare printr-o rectificare bugetară și dacă este conform Constituției ca instanțele să stabilească drepturi salariale peste limitele aprobate prin legea bugetului. De asemenea, s-a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la obținerea unui răspuns din partea instanței europene.
În acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat la începutul lunii iulie că Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Bolojan a susținut că instanța de judecată s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice, depășind sfera competenței sale constituționale.
Sumele restante provin din majorări salariale retroactive
Restanțele salariale vizează majorări salariale de 25% pentru judecători și procurori, dispuse de Înalta Curte și Parchetul General în 2023. Aceste majorări au fost stabilite pentru a alinia veniturile la decizii judecătorești anterioare și se aplică retroactiv începând cu anul 2018. Ulterior, Guvernul a decis amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachete de ajutoare sociale. În proiectul de buget pentru 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut o alocare semnificativă pentru Înalta Curte, menită să acopere aceste datorii istorice.
ÎCCJ consideră că neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive de peste un deceniu încalcă dreptul de proprietate al magistraților. Totodată, instanța supremă acuză Guvernul că, prin refuzul de plată, afectează principiul separării puterilor în stat și autoritatea deciziilor judecătorești. Decizia finală în acest litigiu este așteptată pe 20 august.
Sursa: Digi24
