Guvernul ungar întâmpină rezistență din partea justiției în plină criză legislativă

Ungaria se află în fața unui nou episod tensionat al conflictului între puterea executivă și sistemul judiciar, după ce un decret semnat de premierul Viktor Orban a fost pus sub semnul întrebării de magistratură. Într-o mișcare fără precedent, guvernul susține că a adoptat un act normativ prin care solicită tribunalelor să înceteze toate procedurile împotriva unei taxe locale contestate, însă această decizie a stârnit reacții puternice din partea magistraților, care nu ezită să refuze aplicarea ordinului.

Un decret cu conotații politice și juridice

Decizia a fost făcută publică marți seara, în condițiile în care premierul Viktor Orban și-a consolidat controlul asupra instituțiilor statului în ultimele luni, utilizând adesea prerogativele extraordinare în contextul invaziei militare din Ucraina și crizei economice ce a urmat. Decretul propus vizează solicitarea ca toate procedurile judiciare împotriva taxei locale în cauză să fie suspendate, argumentând că măsura are rolul de a facilita „stabilitatea economică și echilibrul bugetar al administrațiilor locale”.

Este de notorietate că această taxă municipale contestată are evitatea conotație politică, fiind percepută ca un instrument de control al finanțelor locale și, în anumite cercuri, ca o metodă de a întări influența guvernului central asupra administrației locale. Contextul pandemiei a accentuat tensiunile între autorități și autoritățile locale, mai ales în orașe cu orientare politică diferită față de puterea centrală.

Magistrații refuză să aplice decretul și își reafirmă independența

Imediat după publicarea decretului, instanțele din Ungaria au început să refuze ordinele de suspendare a procedurilor, afirmând ferm că nu pot fi puse în aplicare decizii care contravin principiilor fundamentale ale statului de drept și independentei justiției. Până în prezent, majoritatea tribunalelor mai mari și-au exprimat poziția clară: „Nu putem acționa în afara cadrului legal, iar orice ordine care contravine legislației în vigoare nu este obligatorie pentru instanțele judecătorești.”

Această reacție a confirmat preocupările exprimate anterior de organizațiile europene pentru drepturile omului, care au avertizat asupra riscurilor unor extinse ingerințe politice în sistemul judiciar maghiar. În ciuda presiunilor de la nivel politic, judecătorii și-au reafirmat independența, riscând chiar sancțiuni sau revocări dacă vor continua să refuze să pună în aplicare ordinul premierului.

Purtătorii de cuvânt ai sistemului judiciar au explicat că autonomia instanțelor este un pilon fundamental al statului de drept și nu poate fi sacrificată în numele unor decizii executive, chiar dacă acestea sunt impuse în numele „stabilității și ordinii publice”. „Mișcarea guvernamentală nu poate justifica o ingerință directă în prerogativele justiției. Judecătorii trebuie să aplice legea, nu ordine politice.”, a declarat unul dintre oficialii judiciar.

Consolidarea tensiunilor și perspectivele viitoare

Întreaga situație se înscrie într-un context de tensionare crescută a relațiilor dintre guvern și sistemul judiciar, o temă sensibilă în Ungaria, unde autoritarismul și centralizarea puterii au fost criticate în ultimii ani la nivel european. Premierul Viktor Orban a justificat măsura recentă drept o necesitate de a ajusta legislația fiscală, dar opozanții politici și reprezentanții comunității internaționale o consideră o încercare de a submina independența justiției și de a controla arbitrar fluxul legal în avantajul partidului de guvernământ.

Ultimele evoluții indică faptului că tensiunile nu se vor potoli prea curând. Magistrații, încă determinati să-și păstreze independența, continuă să refuze să pună în aplicare ordonanțele impuse de executiv, iar parlamentul nu a intervenit încă pentru a limita autonomia justiției. În același timp, rămâne de urmărit dacă autoritățile vor recurge la alte măsuri de presiune sau dacă vor apela la instanțe superioare, eventual Curtea Constituțională, pentru a valida decretul.

Absența unui consens în acest punct crucial nu face decât să amplifice incertitudinea privind viitorul modelului democratic și al statului de drept în Ungaria, într-un moment în care preocupațiile legate de independența justiției și de respectarea normelor europene sunt din ce în ce mai acute.