Judecătoarea Raluca Moroșanu propune reforme în legile justiției: condiții mai restrictive pentru președinții de instanțe și alegere democrată a colegiilor de conducere

În contextul dezbaterilor intense despre reformarea sistemului judiciar din România, judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București a prezentat vineri seară o serie de propuneri menite să aducă schimbări semnificative în modul de funcționare și selecție a liderilor din justiție. Invitată la emisiunea “Tema Zilei” de pe TVR Info, magistrata a vorbit despre măsuri care ar putea modifica profund sistemul actual, considerat, de mulți, — fie ca parte a unui proces de modernizare, fie ca o tentativă de consolidare a autorității judiciare.

reducerea puterilor pentru șefii instanțelor și scopul reformei

Una dintre cele mai discutate propuneri ale judecătoarei Moroșanu vizează limitarea atribuțiilor președinților de instanțe. În explicarea inițiativei, ea a subliniat: „Pe scurt, ideea este de a reduce anumite atribuții concentrate în mâinile liderilor instanțelor, pentru a evita abuzurile de putere și pentru a asigura o independență mai mare a judecătorilor.” Această măsură vine într-un context marcat de controverse legate de influența președintelui de instanță asupra deciziilor și asupra modului în care este gestionată conducerea curților.

Reformele propuse vizează, totodată, responsabilizarea și clarificarea rolului președintelui de instanță. În plus, se urmărește crearea unui mecanism de verificare a deciziilor acestuia, pentru a evita excluderea sau favorizarea anumitor candidați în funcție de interese politice sau personale.

alegerea colegiilor de conducere în mod democratic și transparent

Un alt aspect major al propunerilor vizează modul în care sunt selectate și numite membrii colegiilor de conducere ai instanțelor și parchetelor. În opinia judecătoarei Moroșanu, actualul sistem trebuie reorganizat pentru a garanta o selecție transparentă și democratică a acestor membri, evitând influențele politice sau alte presiuni externe. „Propunem ca membrii colegiilor de conducere să fie aleși printr-un proces deschis, în care să poată participa transparent judecători, procurori, dar și societatea civilă,” a explicat ea.

Aceasta măsură are ca scop creșterea încrederii în justiție, dar și implicarea comunității judiciare într-un proces de autoguvernare și responsabilizare. În opinia specialistei, transparența în procesul de selecție ar putea diminua riscurile de influențe externe și ar contribui la consolidarea autorității și credibilității justiției.

contextul actual al reformelor și protestele din sistemul judiciar

Debatele despre reformarea legilor justiției sunt, în ultimii ani, în centrul scandalurilor și tensiunilor între instituțiile judiciare și factorii politici. Pe fondul acuzațiilor de influență politică asupra sistemului judiciar, numeroși magistrați și critici au cerut reforme pentru a întări independența și integritatea justiției.

În același timp, unele propuneri, precum cele făcute de Raluca Moroșanu, au fost percepute de opoziție și de o parte din societate ca fiind restrictive sau ca o tentativă de consolidare a unui control mai strict asupra serviciului public judiciar. În fața acestor controverse, însă, majoritatea experților și reprezentanților din sistemul judiciar susțin că este nevoie de un echilibru fin între responsabilizare și independență, pentru a asigura funcționarea corectă a instituțiilor de justiție.

perspective și ultimele evoluții

În ciuda criticilor, propunerile Ralucăi Moroșanu și ale altor reformatori continuă să fie discutate în cadru parlamentar și în mediul academic, cu speranța de a fi încorporate într-un set de măsuri concrete. În timp ce discuțiile persistă, sistemul judiciar rămâne într-o stare de tensionare, cu multiple opinii despre direcția în care trebuie să se îndrepte pentru a-și recăpăta încrederea publicului și pentru a funcționa eficient, în concordanță cu principiile statului de drept. În următoarele luni, toate indică faptul că aceste propuneri vor fi supuse unui proces de dezbatere intensă, fiind analizate atât din punct de vedere tehnic, cât și politic.