Franța, criticată pentru poziția față de Israel și Iran, pe fondul negocierilor de pace
Președintele Franței, Emmanuel Macron, se confruntă cu critici reînnoite din cauza lipsei de susținere a Franței pentru războiul președintelui american Donald Trump împotriva Iranului. Totodată, Macron este criticat pentru cererile sale de a include Libanul într-o încetare a focului. Acestea au loc în contextul în care negocierile istorice dintre Israel și Liban sunt pe cale să înceapă marți.
Întâlnirea istorică, mediată de președintele Trump între Liban, un fost mandat francez, și Israel, va avea loc la nivel de ambasador. Secretarul de Stat Marco Rubio este de așteptat să găzduiască ambasadorii ambelor națiuni.
Excluderea Franței din discuții și nemulțumirile Israelului
Publicația The Jerusalem Post a relatat că guvernul israelian a solicitat excluderea Franței din discuții. Un oficial israelian a declarat că „comportamentul Franței în ultimul an – inclusiv inițiativele menite să limiteze capacitatea Israelului de a lupta în Iran și lipsa totală de dorință de a lua măsuri concrete pentru a ajuta Libanul să dezarmze Hezbollah – a determinat Israelul să considere Franța ca un mediator nedrept”.
Șeful Hezbollah, Naim Qassem, a cerut guvernului libanez să anuleze întâlnirea de marți de la Washington, descriind discuțiile ca fiind inutile. Într-un discurs televizat, Qassem a spus că grupul armat va continua să se confrunte cu atacurile israeliene asupra Libanului.
Rolul Hezbollah și tensiunile regionale
Hezbollah a încălcat o încetare a focului pentru a intra în război de partea Iranului în martie, când a lansat rachete în Israel. Cu toate acestea, Macron a cerut Israelului să oprească atacurile asupra infrastructurii teroriste Hezbollah din Liban.
Generalul de brigadă israelian (r.) Yosef Kuperwasser a declarat că Macron „lucrează împotriva intereselor statului libanez și ale guvernului. Aceasta este o direcție foarte problematică.” El l-a acuzat pe Macron că a luat partea Hezbollah și că normalizează Hezbollah, deoarece este concentrat pe „interese înguste”.
Macron s-a confruntat de-a lungul anilor cu acuzații că a normalizat Hezbollah. Guvernul său, spre deosebire de Germania, SUA, Canada, Țările de Jos, Japonia, Austria și multe alte țări occidentale și non-occidentale, refuză să desemneze întreaga organizație Hezbollah ca entitate teroristă. Franța a clasificat „aripa militară” a Hezbollah drept organizație teroristă, dar a refuzat să interzică „aripa sa politică”. Hezbollah se consideră o mișcare unificată, fără ramuri.
Fostul șef al cercetării pentru Direcția de Informații Militare a Forțelor de Apărare Israeliene, Kuperwasser, a adăugat că „americanii doresc ca noi să ne implicăm cu libanezii împreună cu armata [din Liban]. Așteptările noastre sunt foarte similare. Vrem să vedem Libanul făcând ceva în legătură cu Hezbollah, ceva real, nu doar să emită declarații și angajamente. Credem că i-am ajutat prin slăbirea militară a Hezbollah de când au decis să lanseze rachete pe 2 martie. Dacă va exista o descoperire, Libanul are multe de câștigat”, dar a spus că trebuie să „dezarmeze Hezbollah”.
Un diplomat francez a declarat, pentru The Times of Israel, că „ceea ce sperăm noi nu este un bilet la întâlnire, ci ca Israelul să își oprească ofensiva asupra Libanului”.
În absența unui răspuns oficial, nu se știe dacă Franța a solicitat un loc la discuții.
