Protestele din Iran: Comercianții din Tehran își închid magazinele în semn de revoltă

Tehranul este din nou scena unui val de proteste, iar motivele sunt unele dintre cele mai grave: inflație galopantă și scăderea dramatică a valorii monedei naționale. Pe 28 decembrie, comercianții din Grand Bazaar au decis să-și închidă magazinele ca formă de protest, ceea ce reflectă nu doar disperarea economică, ci și un discontent politic profund. Grand Bazaar, un simbol al puterii economice și sociale în Iran, a fost întotdeauna un barometru pentru tensiunile din societate, iar actuala acțiune de protest subliniază gravitatea situației.

Reacția autorităților și intensificarea represiunii

Proteste care au izbucnit rapid în toate provinciile Iranului sunt întâmpinate cu o reacție brutală din partea autorităților. Mii de persoane au fost arestate, iar raporturile indică o creștere a numărului de decese în rândul protestatarilor. În unele zone, accesul la internet a fost restricționat, iar mobilizarea de forțe de ordine este omniprezentă. Autoritățile iraniene își justifică aceste măsuri prin invocarea “subversiunii străine”, o retorică folosită frecvent pentru a contraataca criticile externe.

“Acesta este un război împotriva poporului. Ne cerem drepturile și suntem întâmpinați cu gloanțe,” m-a declarat un tânăr protestatar din Tehran, vizibil marcat de violențele la care a fost martor. Această stare de frustrare este alimentată de o economie tot mai afectată de sancțiunile internaționale, care au îngreunat viața de zi cu zi a milioane de iranieni.

Situația economică: un colaps iminent

Declinul rapid al valorii rialului iranian, care a pierdut aproximativ 90% din valoare față de dolar în ultimul an, este o consecință directă a politicilor externe și a alopeciei interne. Inflația ridicată a dus la creșterea prețurilor la produsele de bază, lăsând milioane de iranieni în pragul sărăciei. În plus, veniturile din petrol, un element crucial al economiei, sunt sever afectate de sancțiuni.

“Ne-am închis magazinele pentru că nu mai putem funcționa în aceste condiții”, a afirmat Ali, un comerciant din Grand Bazaar, cerând schimbări fundamentale în gestionarea economiei. “Fără măsuri reale, nu vom supraviețui.”

Actuala criză economică este, astfel, nu doar o problemă financiară, ci și una politică profundă, care trezește amintiri ale revoluției din 1979. Deși bazarul rămâne un centru de putere economică, capacitatea sa de a genera o mișcare unită împotriva guvernului este mult diminuată față de trecut.

Diferitele fațete ale protestelor: voința de schimbare

Cu toate că protestele actuale seamănă cu cele din anii de început ai revoluției, structura puterii din Iran este acum mult mai complexă. Fosta coaliție dintre popor, cler și comercianți este fracturată, iar divergențele din rândul conducătorilor religioși complică și mai mult contextul. Fiecare facțiune are viziuni diferite asupra viitorului țării, iar unele susțin chiar represiunea în numele ordinii.

Activistii întreprind un demers rebele, conștienți că violența nu va duce la nimic bun. Aceștia optează pentru structuri de organizare și mișcări de lungă durată, inspirate de mișcări recente cum ar fi “Femeie, viață, libertate”. Această mișcare a reușit să obțină reconfigurări în aplicarea unor legi stricte, demonstrând că schimbarea poate veni și prin acțiuni non-violente.

Privind spre viitor, Iranians continuă să spere într-o transformare durabilă, dar provocările sunt mari. Cu o situație economică deteriorată și o autoritate militară care își menține controlul, viitorul rămâne incert. Însă, vitalitatea cererii de schimbare ar putea să ofere o soluție emergentă, chiar și în cele mai întunecate momente.