Statele Unite ar fi acceptat deblocarea a 6 miliarde de dolari din fondurile iraniene, în Qatar, potrivit unor surse. Măsura ar veni în contextul negocierilor pentru detensionarea relațiilor și asigurarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz. Informația, care nu a fost confirmată oficial de Washington, vine într-un moment de interes planetar privind securitatea energetică.
Fonduri blocate și negocieri delicate
Discuțiile dintre Statele Unite și Iran au loc în contextul creșterii prețurilor petrolului. Conflictul din zonă a generat îngrijorări globale cu privire la stabilitatea piețelor energetice. De asemenea, securitatea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz este un punct crucial pentru comerțul global.
O sursă iraniană de rang înalt susține că Washingtonul a acceptat deblocarea activelor iraniene „sechestrate” în Qatar și în alte bănci străine. Gestul este interpretat ca un semn al „seriozității” Statelor Unite în cadrul negocierilor. Sursa indică faptul că măsura ar avea legătură directă cu asigurarea tranzitului sigur prin Strâmtoarea Ormuz.
O a doua sursă iraniană a precizat că ar fi vorba despre aproximativ 6 miliarde de dolari din fonduri înghețate în Qatar. Casa Albă a negat informațiile, iar autoritățile americane nu au oferit un punct de vedere detaliat până în prezent. Nici Ministerul de Externe al Qatarului nu a făcut vreun anunț.
Istoricul fondurilor și evoluția relațiilor
Fondurile despre care se vorbește au o istorie complexă. Ele au fost blocate inițial în 2018, în timpul administrației președintelui Donald Trump, după ce Statele Unite s-au retras din acordul nuclear cu Iranul. Banii proveneau din vânzările de petrol iranian către Coreea de Sud și au fost înghețați în bănci sud-coreene.
În 2023, în urma unui schimb de prizonieri mediat de Qatar, fondurile au fost transferate în conturi din această țară. Scopul declarat era utilizarea lor în scopuri umanitare. În același timp, cinci cetățeni americani reținuți în Iran au fost eliberați, în schimbul eliberării a cinci iranieni deținuți în Statele Unite.
Ulterior însă, administrația de la Washington a decis să înghețe din nou fondurile. Decizia a venit după atacurile din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, atribuite grupării Hamas, aliată a Iranului. Oficialii americani au subliniat atunci că accesul la bani va rămâne restricționat și strict controlat.
Reacțiile și implicațiile regionale
De-a lungul timpului, tensiunile din Orientul Mijlociu au avut un impact semnificativ asupra economiei globale. Nicușor Dan, președintele României, și Ilie Bolojan, prim-ministrul, monitorizează atent evoluțiile. Evenimentele din zonă influențează direct prețurile la combustibili și, implicit, viața de zi cu zi a românilor.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, și George Simion, președintele AUR, au reacționat cu prudență, subliniind importanța stabilității regionale. Politicieni precum Călin Georgescu și fostul secretar general NATO, Mircea Geoană, au abordat subiectul din perspective diferite, evidențiind complexitatea diplomatică a situației.
În prezent, nu există o declarație oficială din partea Statelor Unite cu privire la deblocarea fondurilor iraniene.
