Instituțiile publice din București au ales să încheie anul 2025 într-un stil surprinzător, făcând achiziții generoase de tehnologie de ultimă generație în condițiile în care discursul oficial despre austeritate bugetară seamănă mai degrabă cu o retorică convențională, decât cu realitățile din teren. Datele apărute în platforma Banii Noștri, analizate prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), indică faptul că anumite entități din Capitală au depășit așteptările privind cheltuielile pentru echipamente tehnologice, cumpărând telefoane extrem de scumpe, în mare parte din gama de lux, precum cele lansate recent de Apple.

Achiziții spectaculoase în sănătate și cercetare:
Un exemplu relevant îl constituie Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, situat în Sectorul 1, care a finalizat pe 25 noiembrie o achiziție de peste 39.278 de lei. Aceasta include un iPhone 17 Pro Max de 512GB și două telefoane iPhone 17 Pro de aceeași capacitate, culorile fiind speciale – „Cosmic Orange”, un detaliu ce ridică întrebări privind necesitatea alegerii unei nuanțe de branding pentru o instituție destinată serviciilor de sănătate în domeniul mental. În plus, instituția a mai cumpărat trei seturi de AirPods Pro, care depășesc 1.000 de lei bucata, fără ca aceste investiții să fie explicate de oficiali în raport cu obiectivele de sănătate publică.

Aceasta nu este o situație izolată. În domeniul cercetării, Fundația „Patrimoniul ASAS”, afiliată Academiei de Științe Agricole și Silvice, a achiziționat recent un model Apple iPhone 17 de 256GB pentru suma de 4.119 lei, de asemenea într-o perioadă în care resursele bugetare sunt discutate cu titlu de austeritate. Deși suma pare moderată, achiziția subliniază tendința de a dota instituțiile publice cu tehnologii de ultimă oră, aparent fără o justificare clară legată de necesitate sau beneficii concrete pentru activitatea de zi cu zi.

Răspândirea fenomenului la nivel național:
Fenomenul achizițiilor excesive de dispozitive high-end nu se limitează doar la București. La nivel național, diverse autorități și instituții de stat par să fi intrat într-o competiție pentru cele mai noi și scumpe gadgeturi. În județul Satu Mare, Primăria Tarna Mare a cumpărat opt telefoane iPhone 17 Pro pentru aproape 44.000 de lei, pe fonduri europene. La sud, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă din Călărași a achiziționat chiar nouă unități, în aceeași gamă, pentru circa 49.000 de lei, la puțin timp după lansarea oficială a modelului.

Chiar și universitățile nu sunt ocolite de această tendință. La Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hățieganu” a trecut la nivelul următor, achiziționând un model iPhone 17 Pro Max cu o capacitate de stocare de 1TB, un dispozitiv dedicat preponderent activităților video, nu neapărat administrativ. Astfel, suma plătită de aproape 10.000 de lei este percepută ca o investiție în tehnologie de ultimă generație, ceea ce ridică semne de întrebare privind prioritatea acestor cheltuieli într-un context de austeritate crescută.

Ce implică această deviere de la normă?
Această tendință de achiziție excesivă a telefoanelor de ultimă generație în rândul instituțiilor publice, dincolo de aspectul pur economic, trimite un mesaj clar despre prioritățile administratorilor unei țări aflate în plin proces de ajustare bugetară. În timp ce discursurile oficiale promovează austeritatea și reducerea cheltuielilor, achizițiile de telefoane de peste 4.000 de euro pentru instituții din sănătate sau cercetare delimitează complet această construcție ideologică de realitatea administrativă.

La nivel național, aceste achiziții continuă să fie subiectul unor întrebări privind transparența și justificarea cheltuielilor. În timp ce unii oficiali argumentează că tehnologia modernă devine un instrument de lucru indispensabil, criticii atrag atenția asupra faptului că posibilitatea de a justifica aceste investiții lipsește, iar în multe cazuri, acestea pot fi percepute mai mult ca simboluri ale statutului decât ca un suport concret pentru activitatea instituțiilor.

Pentru moment, rămâne de văzut dacă această tendință se va suspenda sau dacă va continua să amplifice diferența între discursul politic și realitățile din teren, într-un an al incertitudinilor economice în care prioritizarea resurselor publice trebuie să fie mai transparentă ca oricând. În orice caz, achizițiile recientes demonstrează clar că, în anumite cercuri, chiar și în vremuri de austeritate, tehnologia de ultimă generație nu este doar un simbol al progresului, ci și un indicator al valorilor și priorităților reale ale celor care administrează bunurile publice.